Sesizările AUR privind legile Justiţiei au fost formulate de 38 de deputaţi, mai puțin decât numărul minim prevăzut de Constituţie, de cel puţin 50 de semnatari, arată Curtea Constituţională a României în motivarea deciziei de respingere a obiecţiilor de neconstituţionalitate.
Curtea Constituţională a motivat, luni, deciziile luate în legătură cu sesizările care au vizat legile Justiţiei.
„Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate care formează obiectul Dosarului 2350A/2022 a fost formulată de 38 de deputaţi. Or, potrivit art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, «la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori»”, arată CCR în motivare.
Curtea Constituțională precizează că dispoziţiile constituţionale enumeră expres şi limitativ titularii dreptului de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a priori.
„Prin urmare, în cazul de faţă, întrucât sesizarea Curţii Constituţionale asupra neconstituţionalităţii Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, lege nepromulgată, s-a făcut de către 38 de deputaţi, iar nu de către cel puţin 50 de deputaţi, aşa cum prevede expres Constituţia, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie, referitor la titularii dreptului de a sesiza Curtea Constituţională”, precizează judecătorii constituţionali.
Aceleaşi considerente au fost avute în vedere şi în ceea ce priveşte sesizările formulate de AUR în cazul Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii organizării judiciare şi al Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Adina Silav