Bogdan Pîrlog, procurorul militar care a participat la protestele din 10 august și s-a sesizat din oficiu cu privire la unele infracțiuni pe care le-a văzut, în opinia lui, comise în piață, a fost repatriat din Afganistan pentru grave probleme de comportament, acesta devenind un „liability” (risc) pentru EUPOL, susținea șeful misiunii EUPOL, Karl Ake Roghe într-o scrisoare trimisă autorităților române pe dată de 11 iunie 2013, arată părintele Chris Terhes, președintele Coaliției Românilor pentru Combaterea Corupției.
Joi, Coaliția Românilor pentru Combaterea Corupției a publicat documentele transmise, în 2013, autorităților române de Karl Ake Roghe.
Potrivit acestora, unul dintre conflictele dintre Bogdan Pirlog și misiunea EUPOL din Afganistan a pornit de la faptul că acesta dorea să își ia zile de concediu medical în număr nelimitat, deși regulamentul prevedea că are voie doar la 20 de astfel de zile pe an.
În decizia din 26 martie 2013, Karl Ake Roghe, comandantul misiunii EUPOL din Afganistan, îi respingerea cererea, declarând că „orice zi de concediu medical a dl. Bogdan Pirlog care excede mai mult de 20 de zile în total, într-o perioada de 12 luni de la momentul plecării în misiune, va fi considerată zi neplătită”.
„Fără a fi scris, membrii EUPOL pot cere clarificări cu privire la HR policy or anumite reglementări într-un mod politicos și profesionist.
Dar, în orice moment și înainte de toate interesele personale, experții detașați ai EUPOL trebuie să considere că reprezintă atât statul lor cât și Uniunea Europeană. Că atare, este obligația lor de a promova cele mai înalte standarde de comportament în timpul tuturor interacțiunilor profesionale și sociale.
Modul în care domnul Pirlog a ales să-și exprime interesele, în special comportamentul sau persistent inadecvat unui expert detașat, alegerea formulărilor și atacurile personale împotriva colegilor nu îndeplinesc cerințele de baza în acest sens.
Să fie cât mai clar cu putință: Nu voi lămuri alte acuzații nefondate percepute că un act de intimidare la adresa consilierilor EUPOL, HR sau oricărui alt membru al personalului care își îndeplinește îndatoririle la maximul potențialului și abilităților sale.
Îi solicit domnului Pirlog să se concentreze urgent asupra sarcinilor și datoriilor sale principale pentru a contribui la mandatul Misiunii, în loc să creeze dispute privind interpretarea procedurilor și a drepturilor la concediul medical. În cazul nerespectării acestor instrucțiuni, va fi luată în considerare o cerere de repatriere.”, se arată în prima scrisoare transmisă de șeful misiunii Eupol în Afganistan, în martie 2013.
Pe data de 11 iunie 2013 comandantul Karl Ake Roghe revine cu o scrisoare, de dată această către Adrian-Cristian Bratu, reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, căruia îi cere să-l repatrieze „de îndată” pe Bogdan Pîrlog.
„Suntem preocupați de comportamentul unui membru al personalului detașat, domnul Bogdan Ciprian Pîrlog. Conduită să a demonstrat o tendința persistența de comportament neprofesionist față de colegii săi, în mod special refuzuri repetate de a urmă instrucțiunile superiorilor sau, acesta demonstrând, de asemenea, o lipsa de înțelegere a intereselor Misiunii într-un mediu cu risc ridicat. Această atitudine nu reflectă nici principiile profesioniste înalte, nici cele ale Planului operațional pentru EUPOL Afganistan, nici așteptările pe care Misiunea le are de la experțîi detașați.
Toate măsurile manageriale și disciplinare, cum ar fi consilierea și emiterea unui avertisment final, nu l-au împiedicat pe domnul Pîrlog să-și urmărească interesele personale într-o manieră inacceptabilă, făcându-l un „liability” pentru reputația, managementul, eficientă operațională și mandatul misiunii”, a scris Karl Ake Roghe.
Câteva dintre problemele create de Bogdan Pirlog în Afganistan, și menționate de Karl Ake Roghe, includ:
Ianuarie 2012 – inițierea unei investigațîi disciplinare interne pe baza unei acuzațîi false împotriva superiorului sau și a fostului șef responsabil cu statul de drept, deoarece cel din urmă a ridicat problema comunicării cu respect și politețe către un coleg afgan, care s-a simțit ofensat de Pirlog.
August 2012 – decizia într-o investigație disciplinară internă împotriva dl. Pîrlog cu privire la alegatii de comportament neprofesionist – procedura a fost închisă și nu s-a dat nici o sancțiune.
Octombrie 2012 – a început o lungă dispută cu departamentul HR al EUPOL cu privire la numărul de zile de concediu medical pe care și le poată lua. Pe scurt, domnului Pîrlog i s-au dat 19 zile de concediu medical în 2011 și 20 de zile în 2012. Cu toate acestea, el a susținut că este îndreptățit să primească încă 34 de zile de concediu medical, deoarece nu ar există o limita de concediu pentru experțîi detașați, cu toate că OPLAN stabilește o limita de 20 de zile de concediu medical pe an.
Acest lucru a condus la o tensiune considerabilă care a implicat, de asemenea, CPCC și EEAS, și nu a făcut prea multe pentru a promova imaginea EUPOL.
Cu toate acestea, Misiunea l-a tratat pe dl. Pirlog într-o manieră legală și respectabilă. Cu toate acestea, desconsiderand nevoie pentru eficientă operațională, dl. Pirlog a continuat să-și promoveze interesele personale în față celor ale Misiunii, făcând plângeri și acuzațîi nefondate.
Noiembrie 2012 – În contextul menționat anterior, dl. Pirlog a continuat să conteste cu fermitate prevederile HR ale EUPOL, și a făcut plângeri împotriva superiorului sau de atunci, doamna Cornelia Schneider și a consilierului juridic al EUPOL din cauza „procedurilor ilegale”.
Decembrie 2012 – Bogdan Pirlog a formulat o altă plângere împotriva EUPOL HR deoarece a „nesocotit prevederile legale” ale OPLAN, în mod „ilegal” nedandu-i încă 34 de zile de concediu medical. În practică, acesta dorea să aibă 54 de zile de concediu medical pe anul 2012.
Ianuarie – Februarie 2013 – Multiple cereri și plângeri cu privire la EUPOL HR făcute de dl. Pîrlog pentru a se acționa imediat sau să se implice CPCC în problema mai sus menționată (a zilelor de concediu de boală), deoarece HR a pregătit o balanță cu zilele de concediu cu care el nu a fost de acord.
22 februarie 2013 – instrucțiuni primite de dl. Pîrlog de la Pieter Deelman, comandantul adjunct al misiunii, prin care i s-a spus că cererile sale sunt luate serios în considerare, atâta vreme cât timp sunt justificate, însă acesta trebuie să se abțînă de la a mai face acuzațîi personale împotriva colegilor săi și să-și adreseze interesele într-o manifera politicoasă, obiectivă și respectabilă.
20 martie 2013 – inițierea unei investigastii disciplinare, încă în desfășurare, privind o eventuală încălcare a codului de comportament EUPOL în legătură cu o comunicare în care Mr. Pîrlog se presupune că a furnizat informațîi false către EULEX-Kosovo, cu potențial de impact negativ asupra imaginii EUPOL.
26 martie 2013 – HoM decizie cu privire la mai multe cereri ale dl. Pîrlog și transmiterea unui ultimatum către acesta că orice alte alegatii nefondate vor fi percepute că un act de intimidare către consilierii EUPOL, HR sau orice membrii ai personalului care își fac datoria cât de bine pot, lucru care nu va fi tolerat.
Prin această comunicare i s-a cerut dl. Pîrlog să se focalizeze pe principalele sale îndatoriri și perfomante pentru a putea contribui la mandatul Misiunii, în loc să ducă dispute cu privire la interpretarea procedurilor sau la zilele de concediu de boală. Mai mult, HoM a scos în evidență că în caz de nesupunere față de aceste instrucțiuni, se va lua în considerare repatrierea acestuia. Această decizia a fost, de asemenea, trimisă la punctului de contact al Romaneii de la EUPOL.
1 aprilie 2013 – inițierea unei investigațîi disciplinare interne cu privire la înregistrarea în secret, de către dl. Pîrlog, a conversațiilor vocale cu alți membrii din EUPOL și delapidare de fonduri publice date către acesta fără autorizare, incluzând o camera de mâna, o camera și aparat de înregistrare audio digitale oferite de către ambasada Marii Britanii pentru a fi date omologilor afgani.
8 iunie 2013 – alt act de insubordonare grosieră a dl. Pîrlog, care a refuzat să participe la concluziile raportului sau de evaluare periodică, așa cum i-a fost cerut de către superiori. În acest sens, dl. Pîrlog a depus o plângere disciplinară și penală împotriva comandantului misiunii EUPOL, precum și o plângere disciplinară împotriva șefului de la departamentul „rule of law” și a consilierului juridic.
„Date fiind cele de mai sus, sper că v-am oferit o privire de ansamblu cu privire la comportamentul imprevizibil și provocator al dl. Pîrlog, care este o chestiune de îngrijorare considerare și-l face o sursă de tensiune continuă în EUPOL din Afganistan.
Dat fiind că acest lucru necesită o atenție deosebit de urgență, credem că nu avem altă posibilitate decât să recomandăm cu fermitate autorităților naționale responsabile repatrierea acestuia, dacă este posibil, de îndată„, și-a concluzionat Karl Ake Roghe scrisoarea.
Odată repatriat, Bogdan Pîrlog a acționat în instanțele din România o mulțime de instituțîi europene fiind revoltat că a fost repatriat. Vom reveni cu amănunte cu privire la acțiunile sale în justiție.
Cu toate probleme create de Bogdan Pîrlog în Afganistan, la fiecare misiune polistii români au fost decorați de către comandantul EUPOL pentru profesionalismul de care au dat dovadă.
„Frustrarea procurorului Bogdan Pirlog față de polițiști și jandarmi vine și din faptul că acesta a fost expulzat din cadrul misiunii EUPOL și nu a fost decorat, asemenea altor polițiști români„, mai arată părintele Chris Terhes, citând surse din Parchetul General, în materialul postat pe site-ul Coaliției Românilor pentru Combaterea Corupției.