Faptele de corupţie comise de politiceni au o puternică rezonanţă socială şi erodează democraţia, arată judecătorul de la Curtea de Apel Bacău în motivarea deciziei
Arestarea fostului senator Gabriel Berca (fost ministru de interne și fost consilier prezidențial) este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, întrucât faptele de corupţie comise de politiceni au o puternică rezonanţă socială şi erodează democraţia, arată judecătorul de la Curtea de Apel Bacău în motivarea deciziei sale.
Berca a fost acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă după ce ar fi primit 185.000 euro de la un om de afaceri, pentru a interveni la membri ai Guvernului să atribuie bani unei primării.
Judecătoarea care a dispus arestarea preventivă arată în motivarea deciziei că faptele comise de politicieni au o puternică rezonanţă socială şi că înşelarea încrederii acordate duce la „erodarea democraţiei”. În opinia magistratului, „apărarea ordinii publice este pertinent şi suficient realizată dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică”.
În aprecierea persistenţei pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudenţa CEDO, care în câteva cauze (cauza Lettelier, Hotărârea din 26 iunie 2006) a statuat că în măsura în care dreptul naţional o recunoaşte – prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice, anumite infracţiuni pot suscita o «tulburare a societăţii» de natură să justifice o detenţie preventivă.
motivarea deciziei de arestare
Magistratul a mai arătat că amploarea pe care au luat-o infracţiunile de corupţie în societatea românească, dar mai ales cele la nivel înalt, cum este cea pentru care este cercetat Gabriel Berca – suspectat că s-a folosit de calitatea de parlamentar pe care o avea la data faptei pentru dobândirea de sume de bani pentru a facilita interesul unei firme private -, „justifică faţă de societate un interes sporit, dar şi o tulburare în sânul acesteia”.
Potrivit judecătoarei, faptul că un senator săvârşeşte fapte de corupţie are o puternică rezonanţă socială, în contextul în care onestitatea persoanelor care exercita funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau teritorial.
Învestirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera şi de a contrabalansa celelalte puteri ale statului presupune, din partea acestora din urmă, un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie.
motivarea deciziei de arestare
Magistratul noteză în motivare că „înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea democraţiei însăşi şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi”.
Judecătoarea arată că „probatoriul de la dosar relevă împrejurarea cum, sub pretextul finanţării partidelor politice, anumiţi politicieni îşi însuşesc sume de bani în schimbul intervenţiei în interesul unor agenţi economici privaţi care utilizează fonduri publice, folosindu-se de influenţa dată de funcţiile pe care le ocupă, impresionant fiind sumele astfel vehiculate – sute de mii de euro”.
Magistratul a apreciat că „aspectele învederate de către inculpat în apărare referitor la persoana sa – conduita anterioară ireproşabilă, lipsa antecedentelor penale, funcţiile publice avute anterior – sunt aspecte care nu pot prevala, cel puţin în această etapă a procedurilor, gravităţii presupusei fapte raportat la importanta funcţie publică deţinută şi nu pot conduce la altă concluzie decât aceea că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.