Curtea de Apel a menținut amenda dată de CNCD președintelui Traian Băsescu pentru discriminare pentru că afirmațiile sale au adus atingere unei comunități
Anul acesta, pe 10 februarie, Consiliul Național al Combaterii Discriminării a decis amendarea, cu 600 de lei, a președintelui Traian Băsescu pentru că a încălcat dreptul la demnitate al romilor.
Băsescu declarase, în cursul unei vizite în Slovenia, că cei mai mulți dintre romi trăiesc din ce fură și că atunci când era primar general, a încercat să le asigure locuri de muncă la salubrizare, dar nu au fost prea mulți doritori.
Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia, însăşi şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei.
declarație Traian Băsescu
CNCD a atras atenția că șeful statului nu este la prima abatere privind discriminarea.
Băsescu a atacat în instanță decizia Consiliului, dar a pierdut procesul. Magistrații au motivat, vineri, decizia de menținere a amenzii, spunând că șeful statului nu a făcut o declarație politică, ce poate fi luată ca atare, ci a adus atingere unei comunități.
Evident că opinia politică nu poate constitui un temei pentru angajarea răspunderii penale, civile sau contravenţionale şi aceasta nu numai pentru preşedinte, senatori ori deputaţi ci în general, însă nu se poate reţine apartenenţa la opinie politică în privinţa afirmaţiei potrivit căreia foarte puţini romi nomazi muncesc, majoritatea trăind în mod tradiţional din furt.
Astfel cum a arătat pârâtul prin concluziile sale, prevederile articolului 15 din O.G. nr.137/2000 sancţionează două categorii de fapte şi anume propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională(teza I) şi apoi comportamentul care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia(teza II), aceasta din urmă faptă fiind reţinută în sarcina reclamantului.
Magistrații mai subliniază că afirmația președintelui româniei a fost făcută, într-adevăr, în contextul unei probleme de interes general, deci se poate încadra în categoria discursului politic, dar asta nu înseamnă că derapajele sau aserțiunile care au un conținut discriminatoriu pot fi catalogate ca fiind libertăți de exprimare.
S.M.