Judecătorul a stabilit că partenerul Ioanei Băsescu a comis fapta fără intenție
Achitarea lui Remus Borza pentru conflictul de interese de la Hidroelectrica se bazează pe lipsa de intenţie a celor doi inculpaţi trimişi în judecată de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti.
Pe lângă lipsa de intenţie şi a precedentului în materie, judecătorul invocă în motivele de achitare şi faptul că acţiunile lui Borza au fost supravegheate de judecătorul sindic, iar măsurile au fost luate de comitetul creditorilor. O scrisoare a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă arată că majoritatea lichidatorilor care sunt şi avocaţi procedează asemenea lui Remus Borza, partenerul de afaceri al Ioanei Băsescu, notarul care are grijă de contractele imobiliare derulate de avocat.
CITEȘTE AICI INTEGRAL MOTIVAREA
Judecătorul Dumitru Mirancea de la Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat pe Remus Borza, dar şi pe asociata acestuia din casa de insolvenţă EuroInsol, nu pentru că fapta nu există, ci pentru că ar fi fost săvârşită fără intenţie. Magistratul a fost convins în nouă termene ale procesului de buna-credinţă a lui Remus Borza, care ar fi intrepretat legea în favoarea preluării proceselor Hidroelectrica de către firma lui de avocatură, în timp ce el însuşi conducea, ca administrator judiciar desemnat de instanţă, destinele companiei de stat.
Acesta este şi motivul pentru care Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România a comunicat prin adresa nr.810/7.03.2014 că „în practică există în mod frecvent cazuri în care avocaţii, care au calitatea de practician în insolvenţă, reprezintă în instanţă societăţile de insolvenţă în cadrul cărora deţin calitatea de asociat”.
Inculpatul Borza Remus Adrian în declaraţia dată în faţa instanţei a arătat că în momentul în care a făcut oferta pentru a fi numit administrator judiciar a menţionat că are şi o firmă de avocatură specializată în insolvenţă, acesta fiind unul dintre motive pentru care a şi fost selecţionat, altele fiind incoruptibilitatea şi onestitatea sa
Motivarea achitării lui Remus Borza
Motivarea judecătorului se întinde pe câteva pagini şi conţine mai ales punctul de vedere al avocaţilor practicieni în insolvenţă Remus Borza şi Nicoleta Munteanu, conform căruia practicienii în insolvenţă nu ar fi funcţionari publici. Dintr-o frază, judecătorul răstoarnă punctul de vedere pentru care însăşi Asociaţia Practicienilor în Insolvenţă intervenise în procesul Borza.
Referitor la susţinerea inculpaţilor că nu ar fi funcţionari publici şi, deci, nu ar putea fi subiecţi activi ai infracţiunii de conflict de interese, trebuie făcută precizarea că pentru stabilirea calităţii de funcţionar public, trebuiesc avute în vedere disp. art.145 şi art.147 C. pen. Ori, potrivit acestor texte de lege şi practicianul în insolvenţă are calitatea de funcţionar public, deoarece îndeplineşte un serviciu de interes public, pentru care este autorizat în condiţiile legii, exercitând atribuţii stabilite de lege în scopul realizării prerogativelor de autoritate publică, sub supravegherea judecătorului sindic (în acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)
Motivarea achitării lui Remus Borza
Onestitatea lui Remus Borza bate Codul Penal
Judecătorul nu uită totuşi să menţioneze textul de lege pentru care lichidatorul şi avocatul Hidroelectrica a fost trimis în judecată, fiind acuzat de nu mai puţin de 34 de infracţiuni de conflict de interese.
Este adevărat că acuzaţiile aduse inculpaţilor trebuie raportate la dispoziţiile art.2531 C. pen. pentru a se stabili dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi dacă faptele au fost comise cu forma de vinovăţie prevăzută de textul incriminator.
fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin (….) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă (acest text de lege a fost preluat aproape identic de art.301 din noul C. pen.)
Conflict de interese
Art. 2531 Cod penal
Avocaţii Remus Borza şi Nicoleta Munteanu au fost trimişi în judecată în urmă cu un an de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti pentru că societatea în care cei doi sunt asociaţi a reprezentat Hidroelectrica în 34 de procese din care a încasat 560.000 de lei, adică 3.000 de euro pentru fiecare caz. Problema nu o reprezintă însă suma sau încheierea contractelor fără licitaţie, ci faptul că toate cele 34 de contracte de asistenţă au fost semnate din partea administratorului judiciar SC Euro Insol SPRL de către Nicoleta Munteanu, iar din partea Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi Borza şi asociaţii de un avocat colaborator al acestei societăţi de avocatură.
Mihaela Chiper