Statele Uniunii Europene vor analiza zilele următoare un plan care ar permite Băncii Centrale Europene să supravegheze băncile din statele UE aflate în afara zonei euro alături de cele din cadrul uniunii monetare, conform unui document ce stabileşte atribuţiile BCE.
Liderii UE au decis săptămâna trecută să creeze un nou sistem de supraveghere încredinţat Băncii Centrale Europene, un prim pas spre configurarea unei uniuni bancare.
Planul a stârnit, însă, îngrijorarea în câteva dintre cele 10 state UE non-euro, care se tem să nu fie afectate de noile prerogative de supraveghere ale BCE.
În cursul zilei de marţi, oficialii UE au distribuit un document care prevede o modalitate de ieşire din impas prin crearea unui Consiliu de supraveghere în cadrul BCE, o structură care ar avea un rol de monitorizare a împrumuturilor şi în care statele non-euro vor avea drept de vot. „O astfel de structură ar delimita cercul ţărilor non-euro. Este un efort pentru conferirea unui tratament egal”, a explicat un oficial european.
Conform proiectului care circulă neoficial, ultimul cuvânt îl va avea BCE, care totuşi va trebui să argumenteze respingerea unei decizii a Consiliului de supraveghere şi va lua toate deciziile-cheie.
Premierul Victor Ponta spunea la începutul acestei săptămâni că România ar trebui să facă parte din mecanismul de supraveghere bancară, care urmează să fie instituit gradual din 2013, dar să fie tratată de o manieră egală cu statele din zona euro.
” Diviziunea sau împărţirea între cei care sunt în zona euro şi cei care nu sunt în zona euro nu este agreată şi nu ţine de complexe, ci de faptul că nu poţi să participi la ceva la care nu ai niciun cuvânt de spus. Versiunea iniţială era clar dezavantajoasă pentru români’, a afirmat premierul, subliniind că îşi exprimă această opinie după ce a discutat subiectul şi cu ministrul Finanţelor.
El a menţionat că va discuta subiectul referitor la mecanismul de supraveghere bancară şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu și a adăugat că-i va cere oficial președintelui Băsescu un mandat pentru participarea la Consiliul European de la sfârşitul lui noiembrie pentru a negocia pentru România banii pe care UE îi va aloca pentru perioada 2014-2020. Potrivit deciziei Curţii Constituţionale, preşedintele reprezintă România la summiturile europene, el putând însă să-l delege pe şeful guvernului la reuniunile de acest tip.
Problema reprezentării a fost cea care a încins spiritele vara aceasta premierul mergând la Bruxelles fără să ceară un mandate din partea președintelui, primind însă unul din partea Parlamentului.
(S.S.)