Datoria publică a României a ajuns, la finalul lunii martie, la 36,8% din PIB, în scădere cu zece procente față de finalul lui 2012, când indicatorul se plasa la 37,8% din PIB, arată datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP). În termeni nominali însă, datoria publică a crescut cu peste 7 miliarde de lei față de sfârșitul anului trecut, ca urmare a împrumuturilor în creștere contractate de administrația centrală.
Datoria publică a României a ajuns la peste 229 de miliarde de lei la 31 martie 2013, față de 222 de miliarde de lei la 31 decembrie 2012. Scăderea de zece procente ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) se explică prin raportarea datoriei publice, în acest an, la un PIB nominal mai mare, respectiv 623 de miliarde de lei, față de 587 de miliarde de lei, PIB-ul nominal pe anul trecut.
O altă schimbare este adusă de o mai mare orientare a statului spre creditele externe față de cele interne. Astfel, cea mai mare pondere în datoria publică o aveau, la 31 martie 2013, împrumuturile externe. Acestea reprezentau 20,3%, în creștere față de finalul lui 2012. Creditele contractate de stat de pe piața internă erau în proporție de 16,4%, în scădere față de luna decembrie a anului trecut.
Împrumuturile administrației centrale au fost cele care au crescut datoria publică în termeni nominali, în condițiile în care administrația locală a reușit să-și reducă ritmul creditării.
Astfel, datoria administrației centrale se ridica, la 31 martie 2013, la peste 214 miliarde de lei, în creștere cu 7,2 miliarde de lei față de finalul anului trecut. Asta în timp ce împrumuturile administrației locale au scăzut cu 206 milioane de lei, la 14,8 miliarde de lei.
”La sfârșitul anului 2012, datoria guvernamentală a reprezentat 37,8% din PIB, nivel net inferior celui înregistrat în Uniunea Europeană, de 85,3% din PIB, și celui din zona euro, de 90,6% din PIB”, arată MFP. Unul dintre criteriile Maastricht de aderare la zona euro este un nivel maxim al datoriei publice de 60% din PIB.
Cu toate acestea, economiștii spun că state cu economii mai puțin dezvoltate, ca cea a României, ar trebui să ia în calcul un prag mai redus la datoriei publice decât cel de 60%. Chiar și așa, majoritatea statelor UE, chiar și state din zona euro, au un nivel al datoriei publice cu mult peste pragul Maastricht.
Cosmina Croitoru