Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) totaliza, la finele lunii noiembrie 2020, 463,963 miliarde de lei, respectiv 44,4% din PIB, faţă de 373,6 miliarde lei (35,3% din PIB) la sfârşitul lui 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.
Din aceasta, suma de 16,42 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt, iar restul datoria pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 398,692 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 448,7 miliarde de lei, cea mai mare parte fiind în lei (219,044 miliarde de lei) şi euro (186,7 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,263 miliarde de lei, din care 15,236 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Datoria externă a administraţiei publice era de 228,911 miliarde de lei (21,9% din PIB), din care 224,53 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,381 miliarde de lei a administraţiei publice locale, şi aproape în totalitate (228,832 miliarde de lei) era pe termen mediu şi lung.
Un raport recent al BNR afirmă că România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021. Reducerea deficitului bugetar structural trebuie să fie graduală, pe câţiva ani. Pentru 2021, România ar rămâne cu deficitul la peste 8% dacă nu s-ar efectua ajustări, în condiţiile unei creşteri cu 14% a punctului de pensie. Cu deficite de peste 8%, în 2022, România ar ajunge la o datorie publică de 55% din PIB, iar finanţarea ar deveni problematică.
Dacă datoria publică va ajunge la aproape 60% din PIB în 2022, vor fi obligatorii măsuri mai dure de restructurare a cheltuielilor bugetare şi creşterea veniturilor prin majorarea taxelor şi impozitelor.