Fostul ministru de finanțe din Guvernul USL, Daniel Chițoiu, apare și el în dosarul de corupție al liderilor PSD, Mircea Govor și Andrei Dolineaschi. Chițoiu era vârful rețelei prin care se traficau numirile în funcții-cheie din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF.
Vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Mircea Govor, căuta sprijin la liderii PSD pentru a-și pune în funcții de conducere din cadrul ANAF oameni apropiați, care să-i protejeze interesele pe plan local. Astfel, Mircea Govor s-a folosit de relația cu Andrei Dolineaschi și Liviu Dragnea, care, împreună cu Daniel Chițoiu, luau deciziile finale.
„La aceeași dată, (…) a manifestat interes pentru numirea lui (…) pe funcția de trezorerier șef al AJFP Satu Mare, intenție ce nu s-a concretizat, pe funcția respectivă fiind numită ulterior numita (…). Nemulțumit de această numire, (…) a luat legătura cu numita (…) (persoană care în octombrie 2013 a fost numită director executiv interimar în cadrul Direcției Regionale Vamale Cluj, la intervenția pe care numitul (…), Ministrul (…) la acea vreme, ar fi făcut-o pe lângă (…), căreia i-a comunicat că va încerca să ia legătura în acest sens cu ministrul Finanțelor Publice de la acea vreme, numitul (…) (membru (…), prin intermediul directorului său de cabinet, numitul (…)”, se arată în Referatul DNA.
Din interceptările unor convorbiri, existente la dosar, rezultă că, în 5 septembrie 2013, Mircea Govor l-a contactat pe Liviu Dragnea, care era pe atunci ministru al dezvoltării, cerându-i să accepte o întâlnire pentru a aborda problema numirilor la Finanţe. „Păi pentru că o avut Ştef o discuţie cu Chiţoiu şi o zis că tre’ să vorbim o treabă cu dumneavoastră şi până atunci nu poate zice nimic… şi despre asta o fost vorba…am primit sarcină ca să vorbesc cu dumneavoastră”, îi spunea Govor lui Dragnea. Dragnea i-a răspuns că ministrul finanțelor, Daniel Chiţoiu, nu i-a spus nimic în acest sens. În continuarea discuţiei, Govor a vorbit despre cât de dificilă este problema numirilor – „îs atâta de încurcate de…dar fără dumneavoastră…”. În final, Liviu Dragnea i-a dat asigurări că va vorbi direct cu Daniel Chițoiu.
Ulterior, vicepreședintele CJ Satu Mare a discutat cu Andrei Dolineaschi, fiind asigurat de către acesta că a vorbit la ANAF și că i s-a promis că „se rezolvă”.
Adrian Dolineaschi: Da?
Mircea Govor: Adi unde eşti ?
Adrian Dolineaschi: La Parlament.
Mircea Govor: La Parlament, no fii atent, eu îs aci la ANAF… Păi, tu ai ceva împotriva lui… să-l pună în locul lui Maier pe băiatul ăsta? Că ăla… Sau ce, şi pe ăsta, tot tu îl susţii pe Maier?
Adrian Dolineaschi: Nu mă, cum să-l susţin eu pe Maier? !
Mircea Govor: A, deci se poate face în locul lui, da?
Adrian Dolineaschi: Eu nu-l susţin pe Maier, ce vorbeşti mă!
Mircea Govor: Păi da… uite aci sunt la domnu’ preşedinte în cabinet la ANAF.
Adrian Dolineaschi: Aşa.
Mircea Govor: Bun, şi şefa lui de cabinet îţi dă acuma un semnal, să-i spui că nu ştie… femeia nu ştie că dacă-l susţii sau nu-l susţii pe Maier! Acuma hai s-o tranşăm dracului de-o bată!
Adrian Dolineaschi: Măi, eu nu-l susţin pe Maier mă, da’ eu nici n-am vorbit cu nimeni, mă!
Mircea Govor: No bine. No…
Adrian Dolineaschi: Eu n-am discutat cu nimeni, te rog frumos! Da’ hai să nu vorbim pe telefon aiureli din astea, măi! Eu n-am vorbit cu nimeni!
Mircea Govor: Păi da’… ce, sunt aiureli, Doamne bate-o de lume?! Hai încoace atunci la ANAF. Hai încoace.
Scandalul ASF
Nu este pentru prima dată când numele lui Daniel Chițoiu se leagă de un mare scandal de corupție. În martie 2014, Camera Deputaților a făcut scut în jurul lui Chițoiu respingând cererea procurorilor DNA de încuviințare a începerii urmăririi penale împotriva sa în dosarul ASF, în care soția sa, Laura Chițoiu, a fost trimisă în judecată. În această anchetă, procurorii au descoperit o rețea, de tipul celei de la Satu Mare, care trafica numirile în funcții importante în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, cu sprijnul fostului ministru de finanțe și vicepremier, la acea vreme, Daniel Chițoiu.
Potrivit referatului de începere a urmăririi penale, trimis Camerei Deputaților, „există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, numitul Chiţoiu Daniel a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele S.C. CARPATICA ASIG S.A., în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009”.
Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A. Având în vedere că membrii Consiliului sunt numiţi de către Parlament, în şedinţă comună a celor două camere, pentru un mandat de 5 ani, iar revocarea lor se dispune după aceeaşi procedură doar dacă nu mai îndeplinesc condiţiile de numire, singura modalitate în care putea fi atins acest rezultat era modificarea condiţiilor prevăzute pentru numirea membrilor consiliului.
Probele administrate au relevat că, în calitate de ministru al Finanţelor Publice, Chiţoiu Daniel a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor.
Această cerinţă nu exista anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiţia, având în vedere că nu îşi echivalase studiile efectuate în străinătate.
Probele administrate în cauză au arătat că noile dispoziţii urmăreau exclusiv eliminarea lui Tudor Daniel George, iar condiţiile de experienţă au fost modificate de mai multe ori, în diferite etape de redactare a proiectului, pentru a fi adaptate situaţiei personale a acestuia şi pentru a evita excluderea altor membri care aveau o experienţă apropiată.
În nota de fundamentare au fost invocate angajamentele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, deşi, potrivit probelor administrate, a rezultat că această menţiune a fost introdusă doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgenţa reglementării şi pentru a-i determina să accepte criteriile de experienţă stabilite în mod arbitrar.
Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiţiei care a formulat observaţii de esenţă, invocând interdicţia constituţională a introducerii de incompatibilităţi care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanţei de urgenţă. Totodată, a fost invocat caracterul potenţial neconstituţional al unei ordonanţe urgenţă care modifică dispoziţiile referitoare la membrii consiliului, la mai puţin de trei luni de la adoptarea de către Parlament a unei legi care reglementa acelaşi domeniu.
Deşi Hotărârea de Guvern nr. 561/2009 prevedea că, într-o asemenea situaţie, iniţiatorul trebuie să întocmească o notă justificativă în care să indice modalitatea în care şi-a însuşit observaţiile sau să prezinte argumentele pentru care nu şi le-a însuşit, Chiţoiu Daniel a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului fără a înlătura prevederile contestate şi fără a întocmi nota menţionată.
Ulterior, proiectul de ordonanţă a fost supus aprobării pe lista suplimentară a şedinţei de Guvern din dimineaţa zilei de 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deşi acesta era obligatoriu potrivit prevederilor art. 24 alin. 2 din H.G. nr. 561/2009.
În cursul aceleiaşi zile, a fost adoptată în forma propusă de iniţiator, Ordonanţa de urgenţă nr. 94 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României în 18 octombrie 2013.
Iniţierea unui act normativ care nu urmăreşte un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup şi care nu se adresează unei situaţii generale, ci unei persoane determinate, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile, reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de ministru.
DNA
referat
Andrei Tudor