Preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, avertizează asupra situației tensionate din interiorul DNA și atenționează că „justiţia într-un stat democratic se face în numele LEGII”.
Dana Gîrbovan scrie, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că situația a fost creată de lipsa unei analize ce trebuia făcută în timp real de „persoane din funcţii cheie, de la miniştri de justiţie la procurori generali”, dar şi „instituţii abilitate, cum sunt CSM şi Inspecţia Judiciară”. „O analiză şi o verificare fără patimă, fără prejudecăţi, urmărind mereu doar respectarea legii şi analizarea obiectivă a rezultatelor erau esenţiale pentru a continua ceea ce mergea bine şi a corecta ceea ce era de corectat. După cum vedeţi, acest lucru nu s-a întâmplat, DNA-ul confruntându-se acum cu cea mai mare criză de la înfiinţare până în prezent”, scrie Gîrbovan.
Judecătoarea atrage atenția că „DNA nu e nici Laura Codruta Kovesi, nici Daniel Morar, nici Doru Țuluș. DNA nu e nici măcar suma procurorilor care lucrează la un moment dat acolo”. „DNA este o instituţie care are o misiune legală, pe care trebuie să o îndeplinească şi în raport cu care trebuie să fie ţinută responsabilă, aşa cum răspunde fiecare instanţa şi fiecare parchet, fiecare judecător şi fiecare procuror din ţara asta”, afirmă Dana Gîrbovan.
Esenţa unei justiţii funcţionale este independența, care este înţeleasă că dreptul cetăţenilor de a avea acces la un sistem de justiţie în care judecătorii şi procurorii sunt independenţi şi, totodată, acţionează independenţi unii de ceilalţi. Independenţa justiţiei este garanţia cetăţeanului că va fi judecat de un judecător doar pe baza legii şi a conştiinţei sale, ferit de orice tip de influenţe sau presiuni, precum şi că procurorii sunt autonomi în luarea deciziilor şi îşi indeplineasc sarcinile în afara oricăror ingerinţe şi presiuni.
O independență reală a justiţiei nu poate exista însă fără responsabilitate. Independenţa fără responsabilitate este putere discreţionară care, inevitabil, ajunge să corupă.
Există mecanisme legale, exista Consiliul Superior al Magistraturii, exista Inspecţie Judiciară, iar DNA – ca parte din acest angrenaj al justiţiei – este supusă şi ea regulilor ce ţin de buna funcţionare a justiţiei.
Faptul că s-a permis că DNA să se identifice cu persoane, că bilanţurile au devenit şedinţe triumfaliste ori că erorile au fost permanent scuzate a vulnerabilizat nepermis DNA, lupta împotriva corupţiei, justiţia şi statul de drept.
Justiţia nu se face în numele poporului, aşa cum era în comunism, nu se face în aplauzele mulţimilor ori în aprecierile deseori superficiale ale ambasadelor.
Justiţia într-un stat democratic se face în numele LEGII, respectând absolut tot ceea ce e stipulat în lege. De aceea în democraţie vorbim despre “domnia legii” (rule of law) şi nu “legea domnitorului” (rule of ruler).
Revine acum Consiliului Superior al Magistraturii şi, implicit, Inspecţiei Judiciare sarcina, devenită extrem de grea în acest moment, de a clarifica toate problemele din DNA, de a stabili cine şi cum a greşit, cine trebuie să răspundă şi, apoi, de a sprijini această instituţie să se recredibilizeze şi reprofesionalizeze pentru a-şi continua activitatea în mod eficient şi credibil.
Acest lucru este posibil numai prin asumarea responsabilă a sarcinii ce revine CSM, chemat în aceste zile să dea un răspuns clar cetăţenilor acestei ţări la toate întrebările şi toate neliniştile privind activitatea DNA, ce frământa în acest moment în spaţiul public
Dana Gîrbovan
Andrei Tudor