Preşedintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a transmis, joi seară, că ar fi util ca ambasadorii străini se se asigure că au cunoştinţe „temeinice” despre sistemul de drept românesc când fac declaraţii, transmiţând că “aplauzele” nu se pot face pe sărite, luând numai ce dă bine, dar ignorând problemele.
Șefa UNJR a arătat, într-o postare pe contul ei de Facebook, că faptul că presa şi politicienii români aşteaptă evaluări şi aprecieri de la ambasade în privinţa chestiunilor din justiţia românească, „ba chiar insistă în obţinerea acestora”, reprezintă o mare problemă în sine, cu atât mai mult cu cât sunt în curs proceduri de evaluare şi control a activităţii şi managementului DNA.
„DNA-ul a ajuns în această criză pentru că autorităţile statului – acelea în care zicea ambasadorul american că are “încredere” – au evitat şi ezitat prea mult să îşi exercite efectiv rolul de verificare şi control, bazându-şi inacţiunea tot pe declaraţiile laudative ale ambasadelor, deşi acestea nu au nici atribuţia legală şi nici instrumentele necesare pentru o evaluare de profunzime a unei instituţii sau a unui sistem de justiţie dintr-o altă ţară. Altfel spus, mentalitatea instituţiilor româneşti a fost de genul că, dacă ambasadele “laudă” şi “aplaudă”, noi nu putem spune că lucrurile nu-s chiar aşa pentru că ne contrazicem “partenerii”.
Modul acesta tipic comunist, în care s-au prezentat bilanţuri şi discursuri glorioase în ropote de “aplauze”, care au ignorat însă cu totul orice tip de probleme, a adus DNA-ul în situaţia critică de azi”,a scris Dana Gîrbovan, pe Facebook.
Preşedintele UNJR reaminteşte că la Direcţia Naţională Anticorupţie nu s-a făcut un control de 10 ani.
„Chiar şi în criza actuală, fără precedent, în loc ca autorităţile abilitate să fi decis efectuarea unui control de substanţă, pe o perioadă de timp suficient de lungă pentru a permite concluzii ce să vizeze inclusiv tendinţele la nivel de instituţie, Inspecţia Judiciară va face un control de fond doar de la începutul anului 2016. Pentru a corecta această situaţie pe viitor, care în loc să ajute de fapt slăbeşte sistemul judiciar, ar fi mult mai util că ambasadorii străini în România, atunci când fac declaraţii despre chestiuni ce ţin de justiţie, să se asigure înainte că au cunoştinţe temeinice despre sistemul de drept românesc, iar declaraţiile pe care le fac sunt lipsite de echivoc”, mai scrie Gîrbovan.
Preşedintele UNJR spune că “aplauzele” despre activitatea unei instituţii ori persoane nu se pot face pe sărite, luând numai ce dă bine, dar ignorând problemele, în timp ce se clamează principii măreţe de genul “susţinem lupta anticorupţie” ori “statul de drept”.
„Efectul final al unor astfel de declaraţii echivoce, care lasă loc la interpretări în toate direcţiile şi nu punctează probleme concrete, nici chiar atunci când acestea sunt vizibile, aruncă în derizoriu aceste principii, mai ales dacă sunt emise de ambasadori ai unor ţări cu sisteme democratice mai consolidate decât cel românesc. (…)Încrederea într-o instituţie poate fi păstrată numai la pachet cu responsabilitatea sa. Cu alte cuvinte, depinde direct de gradul de eficienţă şi profesionalism cu care autorităţile abilitate îşi vor exercita atribuţiile de evaluare şi control, dacă o instituţie ca DNA-ul va continua pe trendul descendent sau se va recredibiliza prin responsabilitate”, concluzionează Gîrbovan.
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a fost întrebat, joi, dacă Guvernul şi Ambasada SUA o susţin în continuare pe procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, el precizând că oficialii americani îşi menţin încrederea în munca acesteia.
R.D.