Discuțiile au fost purtate la cererea președintelui României
Fondatorul postului Antena 3 și al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a postat pe blogul personal o cronologie a întâlnirilor pe care le-a avut cu Traian Băsescu, începând cu anul 2000. Dan Voiculescu spune despre președintele României că era un tip „servil”, „slugarnic”. Repetatele refuzuri de care s-a lovit Traian Băsescu în discuțiile cu Dan Voiculescu i-au adus acestuia din urmă „cavalcada de atacuri publice, persecuţia trustului de presă, controale abuzive, dosarul de la CNSAS şi, în final, dosarul ICA”.
Fără un motiv anume, am trecut zilele acestea în revistă întâlnirile pe care le-am avut în ultimii 10 ani cu Traian Băsescu.
Ne-am întâlnit de puţine ori în această viaţă, iar de fiecare dată au existat martori care pot confirma oricând cele discutate.
Prima dată, în 2000, când Băsescu a candidat la Primăria Capitalei
Atunci, prietenul meu, George Copos a insistat să vin la el, la Hotelul Crowne Plaza, să mă întâlnesc cu Băsescu. Pe Copos este greu să-l refuzi, aşa că m-am dus.
Am întâlnit un om slugarnic, care a început să mă roage, punându-şi cenuşa în cap, să trec cu vederea o exprimare nepotrivită la adresa mea.
Îl interesa ce ar trebui să facă pentru că trustul de presă fondat de mine să-l mediatizeze intens, într-un mod pozitiv, să nu-l mai critice – cu alte cuvinte, să-i fie obedient.
I-am replicat că nu poate şi nu trebuie să facă nimic pentru că, în calitate de candidat, va fi cu siguranţă în atenţia presei.
Îmi amintesc că, ulterior, m-a sunat, de câteva ori, cu diferite cerinţe referitoare la apariţiile sale la TV. Se ruga frumos de mine, ruşinos de frumos. La aceste discuţii au asistat diferite persoane care se aflau la acel moment în biroul meu (unde, în stilul care mă caracterizează, purtam marea majoritate a apelurilor pe difuzor)
O altă întâlnire, la câteva zile după ce câştigase prezidenţialele
I se părea că nimeni nu-l poate refuza. Discuţia a avut loc în biroul meu de la Senat. Acolo, deşi m‑a rugat insistent să-l ajut să-şi pună oamenii la şefia celor două Camere ale Parlamentului, l‑am refuzat categoric explicându-i că am participat la alegeri în alianţă cu PSD şi că vom vota propunerile acestui partid, respectiv Nicolae Văcăroiu la Senat şi Adrian Năstase la Camera Deputaţilor. Şi aşa am şi făcut!
Respingerea categorică a acestei rugăminţi l-a determinat pe Băsescu să mă ameninţe răspicat: « O să vă pară rău ! », dând cu pumnul în masă şi părăsind biroul.
În aceeaşi perioadă a avut loc şi poate cea mai cunoscută întâlnire a mea
Cu servilul Băsescu, cea în care el a recunoscut că se „căciulise“ la Grivco (un episod relatat cu detalii în cartea „Uniunea Social Liberala – ideea care l-a îngenuncheat pe Băsescu Traian”).
Tot George Copos a mijlocit, undeva la sfârşitul anului 2004, o discuţie la Cotroceni cerută insistent de Băsescu
Era disperat ca nu avea majoritatea în Parlament şi nu putea forma un guvern stabil.
După o oră de discuţii, am fost de acord că PUR să preia trei portofolii în Guvernul Tariceanu: George Copos – vicepremier, Codruţ Sereș -Ministerul Economiei şi Comerţului iar Sorin Vicol – ministru delegat pentru coordonarea autorităților de control.
Pe de altă parte, Marko Bela confirmase deja participarea la guvernare, iar un lucru era atunci cât se poate de clar: România avea nevoie de un guvern stabil. Ne aflăm în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, iar o posibilă criză guvernamentală ar fi putut pune în pericol procesul de aderare. Acesta a fost motivul principal pentru care am acceptat.
În plus, PUR avusese cu PDSR un acord pentru alegeri, nu şi pentru guvernare. Deci, faţă de aceştia, nu încălcăm nicio înţelegere scrisă sau verbală.
Din nou, şi la această întâlnire, Băsescu Traian s-a comportat cordial, prietenos.
A urmat discuţia de la restaurant
Întâlnirea, solicitată tot de el, a fost organizată printr-un “prieten” al său care, ulterior, a înţeles, la rândul lui, ca acest om nu merită prietenia nimănui (aşa cum şi George Copos a înţeles, mai târziu).
Scopul întâlnirii era dorinţa lui Băsescu de a scoate UDMR-ul de la guvernare.
Am mai avut o convorbire la Cotroceni
Atunci când Băsescu urmărea debarcarea lui Tariceanu. Mi-a spus exact aşa: “Domnule Profesor, sunteţi născut în ’46, deci suntem apropiaţi ca vârsta. Nu mai mergeţi pe mâna unui cal mort. Tariceanu nu are niciun viitor“.
Am replicat că nu merg pe mâna nimănui.
Nici acum nu înţeleg ce vroia să pună la cale, dar văzând că nu sunt cooperant a schimbat discuţia.
La toate întâlnirile a încercat să fie simpatic să-mi câştige încrederea şi să colaborăm politic.
De fapt, a căutat permanent să-mi câştige bunăvoinţă, crezând că astfel trustul de presă fondat de mine va fi sensibil la solicitările lui de mediatizare pozitivă.
Aceste întâlniri fără niciun rezultat pentru el, au condus la cavalcada de atacuri publice, la persecuţia trustului de presă, la controale abuzive, la dosarul CNSAS şi, în final, la dosarul ICA.
Dan Voiculescu
blogul personal
Valeriu Motoc