Europarlamentarul Dacian Cioloş afirmă, în replică la publicarea deciziei admiterii parţiale în spaţiul Schengen, că demnitatea României nu era obiect de negociere şi că „suntem trataţi ca cetăţeni de mâna a doua pentru că aceasta este calitatea politicienilor noştri” din Consiliul UE, relatează Agerpres.
„Ştiu cum e ca premier, când eşti criticat din toate părţile pentru deciziile pe care le iei sau nu. Însă, dincolo de certurile şi neînţelegerile politice interne sau de interesul electoral, în cazul Schengen este vorba de demnitatea românilor şi de reprezentarea României la nivel european. Marcel Ciolacu trebuie să fie clar, să ne explice onest condiţiile în plus pe care le-a acceptat în numele României pentru această aderare parţială la Spaţiul Schengen şi să-şi asume premiera absolută pe care a negociat-o: faptul că pentru intrarea completă în Schengen va fi nevoie de două decizii ale Consiliului UE, nu de una singură cu un calendar ataşat, aşa cum s-a întâmplat pentru toate celelalte state membre Schengen. La fel cum MCV-ul a reprezentat o piatră de moară pentru România vreme de 15 ani, aşa şi modul în care intrăm acum în Schengen, pe jumătate şi cu condiţii absurde, impuse abuziv de un guvern austriac vremelnic, va accentua sentimentul că nu suntem consideraţi europeni cu drepturi depline. O decizie care poate părea bună se poate transforma uşor, în timp, într-o nouă temă pentru populişti şi extremişti”, a arătat Cioloş, într-o postare pe Facebook.
Potrivit lui Dacian Cioloş, fost prim-ministru, sunt trei „aspecte cruciale” în decizia Consiliului UE”.
„În primul rând, aşa cum spuneam mai sus, această decizie se referă doar la ridicarea controalelor vamale în aeroporturi şi porturi, scriind explicit că o ridicare a controalelor la frontierele terestre va trebui agreată într-o altă decizie a Consiliului. Ce înseamnă acest lucru în practică ? Că orice stat membru va putea bloca intrarea completă a României şi Bulgariei în Schengen, în orice moment. Orice stat membru ne poate impune condiţii noi, dintre cele mai diverse. Depindem în continuare de bunăvoinţa Austriei şi a celorlalte state membre pentru un drept pe care îl avem de 12 ani. În al doilea rând, NU avem un calendar clar pentru această ipotetică a doua decizie. Se menţionează doar că negocierile vor continua de-a lungul anului 2024, dar nu se ia niciun angajament juridic clar legat de vreo dată-limită. În al treilea rând, România şi Bulgaria au acceptat, prin reprezentanţii lor politici, condiţii în plus în schimbul aderării, cum ar fi controale inopinate pe aeroporturile austriece la zborurile cu provenienţă românească sau bulgărească ori, mult mai serios, controale sporite „cu filtre multiple” la frontiera dintre România şi Bulgăria sau România şi Ungaria, care vor îngreuna şi mai mult traficul terestru şi vor însemna alte sute de milioane de euro pierdute de transportatorii, agricultorii şi antreprenorii români. Mai mult, această decizie legitimează juridic şantajul politic al unui stat membru, care nu se bazează pe niciun fel de argument sau explicaţie rezonabilă: ne putem lua adio de la orice posibilă acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pentru că noi înşine (prin Guvernul Ciolacu) am fost de acord cu toate aceste condiţii suplimentare discriminatorii”, a explicat Cioloş în postarea sa.