„Cui te rogi? Cin’ te-ascultă? L-a văzut cineva pe Dumnezeu?” Este expresia pe care o întâlnim foarte des în lumea cotidiană. Și tocmai aici vine Dumnezeu să ne clarifice nouă un lucru! „Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” (Luca 17, 21).
Eu, când mă rog, cui mă rog? Mă rog mie în interior, căci Dumnezeu de acolo mă ascultă! Acolo este sufletul pe care mi L-a pus, acela are prezența unui înger păzitor. „Îngerilor în ceruri pururea văd fața Tatălui meu” (Mt 18,10).
Ce fac îngerii? Duc rugăciunile mici sau slabe până la Tronul lui Dumnezeu! Odată duse la Dumnezeu, Dumnezeu le alege.
V-am mai amintit lucrul acesta la Scara lui Iacov: locul unde îngerii urcau și coborau la Dumnezeu! Mesaje divine aduceau spre pământ și urcau fapte bune la cer! Asta se face prin îngeri, pentru că Dumnezeu are mesageri, și noi avem mesageri, căci noi nu luăm contact personal cu Dumnezeu!
Dacă deschidem cartea „Explicarea Sfintei Liturghii” de Nicolae Cabasila sau de Nicodim Mandiță vedem așa:
Când preotul deschide gura, îngerii stau pregătiți cu clești de foc, iau cuvintele pe care le rostește preotul, le urcă spre cer și le duc la tronul lui Dumnezeu, Dumnezeu le alege și spune care trebuie să rămână și trimite împlinirea și spune pe care trebuie să le arunce, pentru că sunt lipsite de esența credinței.
Iar Sf. Ioan Gură de Aur spune ceva și mai înalt: „Ce-o fi asta, Doamne, că nu înțeleg? Se minunează și îngerii și arhanghelii, cum să poruncească un om pe pământ și Dumenzeu să facă în cer ceea ce spune omul de pe pământ? Păi, nici îngerii nu și-au permis acesta!”
Pentru că preotul este mesagerul trimis al lui Dumnezeu, în mod absolut, care îi poruncește în mod sacru lui Dumnezeu ce trebuie să îndeplinească: „Se botează robul lui Dumnzeu”, „Se cunună robul lui Dumnezeu”, „Se Sfințește robul lui Dumnezeu”, „Se Binecuvântează robul lui Dumnezeu”, „Se Dezleagă robul lui Dumnzeu!”
Așadar, dacă ar ști omul ce înseamnă preoția, legătura cu Dumnezeu, rugăciunea personală cu Dumnezeu, omul s-ar îndumnezei pe loc! Iar Sf. Maxim Mărturisitorul are o expresie și mai frumoasă: „Dacă dragostea oamenilor ar fi ca dragostea lui Dumnezeu, pământul s-ar topi de iubire!”