Încă o lovitură pentru Direcția Națională Anticorupție (DNA). Dosarul în care fostul ministru de interne, Gabriel Oprea, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu pe motiv că ar fi fost de acord ca din banii DIPI, serviciului secret al Ministerului de Interne, să fie cumpărat un autoturism de lux pe care l-a folosit, ajunge pe masa Curții Constituționale.
Magistrații Curții Supreme au admis excepția de neconstituționalitate ridicată, la termenul de marți, de Gabriel Oprea și de apărătorii săi, referitoare la lipsa pragului valoric în cazul infracțiunii de abuz în serviciu.
“Admite cererea formulată de inculpatul Oprea Gabriel şi sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art.297 alin.1 Cod penal. Definitivă”, se arată în minuta deciziei Curții Supreme.
Apărătorii lui Gabriel Oprea au arătat, marți, în fața instanței, că lipsa unui prag valoric privează legea de obligația de a fi previzibilă pentru cei care trebuie să o respecte, încălcându-se astfel decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, ale Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, dar și rezoluții ale Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Europei.
Astfel, Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, recomandă statelor părți adoptarea de “măsuri adecvate pentru a se atribui caracterul de infracțiune faptei unui agent public de a abuza de funcția sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească, în exercițiul funcțiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obține un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul”.
Pe de altă parte, în două rapoarte, adoptate în martie 2013, Comisia de la Veneția arată că “incriminarea abuzului în serviciu trebuie să respecte, pe lângă exigențele art. 7 din Convenție, și alte cerințe ce derivă din principiul supremației legii, precum securitatea juridică, predictibilitatea, claritatea, proporționalitatea sau egalitatea de tratament”.
Rezoluția nr. 1950(2013) adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei subliniază necesitatea ca “dreptul penal să fie întotdeauna o măsură la care se recurge doar în ultimă instanță, întrucât anchetele și sancțiunile penale pot avea un impact semnificativ asupra drepturilor cetățenilor și au un efect stigmatizant”.
În plus, CEDO, prin numeroase decizii luate în ultimii zece ani, a impus “necesitatea reprimării infracțiunilor( îndeosebi a corupției), prin instituirea de reglementări clare, previzibile, aplicabile în condiții strict determinate”.
De altfel, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, prin decizia luată anul trecut în cazul abuzului în serviciu, că “este necesar ca atingerea adusă valorii sociale ocrotite să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, pentru a fi justificată aplicarea unei sancțiuni penale”.
Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definită infracțiunea de abuz în serviciu pentru a fi în acord cu legea fundamentală.
“În decizia CCR se identifică trei puncte distincte ce trebuie avute în vedere de legiuitor în redefinirea acestei infracțiuni:
– încălcarea unei dispoziții exprese din lege,
– necesitatea stabilirii unei vătămari grave produse prin infracțiune și
– definirea noțiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecătorești sau legislative”, arăta președintele UNJR, Dana Gîrbovan.
Aceasta arăta, încă din 7 februarie, că legislația penală trebuie pusă în acord cu deciziile Curții Constituționale a României (CCR) și că este necesară impunerii unui prag valoric pentru ca abuzul în serviciu să poată fi sancționat penal.
“Un stat de drept presupune, prin definiție, respectul față de lege. Iar legea fundamentală, Constituția adică, spune că deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce înseamna că legile neconstituționale – chiar parțial – trebuie puse în acord cu Constituția, exact prin prisma considerentelor reținute de Curtea Constituțională”, explica judecătorul Dana Gîrbovan.
În cazul excepției ridicate de Gabriel Oprea, urmează ca CCR să analizeze și să decidă dacă o acceptă. Dacă judecătorii CCR decid că legea este neconstituțională, nu pot impune ei un prag, iar acest lucru va cădea în sarcina Parlamentului.
Raluca Dan