Verificarea telefoanelor mobile „implică în esenţă mai multe interese referitoare la viaţa privată a unui individ decât o scurtă percheziţie corporală”
Curtea Supremă americană a stabilit miercuri că verificarea telefoanelor mobile de către poliţişti este „în general” neconstituţională, în lipsa unui mandat în acest sens emis de justiţie, în cadrul unei arestări neprevăzute, deoarece afectează în mod excesiv viaţa privată.
Cei nouă judecători, care în cursul audierii păreau împărţiţi între necesitatea demascării unui suspect şi protecţia vieţii private, au tranşat în unanimitate în favoarea a doi americani care au fost găsiţi vinovaţi de comiterea unor infracţiuni grave cu ajutorul unor elemente compromiţătoare de pe telefoanele mobile ale acestora, notează Mediafax.
„Telefoanele mobile sunt diferite, atât calitativ, cât şi cantitativ, de celelalte obiecte pe care o persoană arestată le poate avea asupra ei. Telefoanele celulare moderne au o capacitate de stocare imensă şi (…) există în joc mult mai multe interese private în privinţa datelor electronice”, scrie preşedintele Înaltei Curţi, John Roberts, în decizia unanimă.
Potrivit acestei lecturi moderne a Constituţiei, Curtea Supremă a apreciat că verificarea telefoanelor mobile „implică în esenţă mai multe interese referitoare la viaţa privată a unui individ decât o scurtă percheziţie corporală” şi necesită, ca atare, un mandat prealabil emis de justiţie.
„Telefoanele mobile pot stoca milioane de pagini de text, mii de imagini şi sute de înregistrări video„, se mai arată în decizie. Iar „percheziţia se poate extinde dincolo de documentele şi efectele din imediata apropiere a persoanei arestate”, existând posibilitatea consultării datelor stocate pe un server aflat la distanţă, şi-au exprimat ei îngrijorarea.
În primul caz, un student californian, David Riley, a fost arestat în 2009 în apropiere de San Diego din cauză că numerele de înmatriculare nu erau conforme. Verificarea telefonului mobil al acestuia a permis stabilirea unei legături între acesta şi activităţile unui grup infracţional organizat. Tânărul a fost condamnat la 15 ani închisoare. Curtea Supremă a anulat această pedeapsă şi a trimis cazul la Curtea de Apel din San Francisco.
În al doilea caz, Brima Wurie a fost găsit vinovat de deţinere şi distribuire de cocaină, în apropiere de Boston, cu ajutorul datelor din telefoanele sale mobile. O parte a pedepsei a fost anulată în apel, deoarece a fost stabilită în urma unei percheziţii neconstituţionale, o decizie confirmată de către Înalta Curte.
C.A.