Un preot a postat pe contul său de Facebook o decizie judecătorească recentă care stabilește ca ilegală limitarea libertăților religioase.
Mai exact, este ilegal că „Organizarea de sărbători religioase este permisă numai cu participarea persoanele care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară activitatea, fără participarea persoanelor/pelerinilor din alte localități”, scrie preotul Eugen Tănăsescu.
Curtea admite că manifestările religioase pot fi limitate/ restricționate în timpul pandemiei cu respectarea cumulativă (nu selectivă) a următoarelor condiții:
Limitările să fie „prevăzute (deja) de legea națională. Legea trebuie să preceadă cronologic formularea restricțiilor, să fie clară și concisă, accesibilă tuturor, nediscriminatorie în intenție și aplicare, iar restricțiile să nu fie arbitrare și să ofere suficiente garanții împotriva unei aplicări ilegale și abuzive. Astfel, pentru a fi predictibile, restricțiile trebuie să se bazeze pe o lege deja în vigoare. Or, din dispozițiile normative arătate anterior, această condiție nu este îndeplinită.
Limitările trebuie să fie nediscriminatorii. Limitarea manifestărilor religioase prin interdicția participării la acestea a persoanelor care au domiciliul în alte localități decât cea în care se desfășoară evenimentele trebuie să fie aplicată nediscriminatoriu și față de alte segmente sau zone sociale. Or, Curtea constată că în acest segment nu au fost luate măsuri similare.
Să fie absolut necesară în limitarea efectelor pandemiei. Statul este cel care trebuie să facă dovada necesității nu în baza unor aprecieri subiective, ci în baza unor considerații obiective și măsurabile (ex: numărul de infectări etc.). Din observarea documentaţiei depuse la dosar, Curtea, deşi constată o creştere a numărului de cazuri de îmbolnăvire în rândul populaţiei, nu poate reţine că acest element este determinat în luarea măsurii contestate de reclamantă, fără o identificare a măsurilor alternative care să răspundă cerinţei respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Să fie proporțională cu scopul urmărit, condiție care decurge din cea a necesității. Astfel, restricțiile trebuie să fie nu doar absolut necesare, dar și proporționale cu pericolul existent. Din principiile non-discriminării și neutralității statului rezultă obligativitatea statului de a interveni în domeniul vieții religioase într-o manieră similară cu viața socială non-religioasă.
Prin dispozițiile contestate din Hotărârea nr.47/2020, Curtea observă că este acordată o atenție disproporționată domeniului vieții religioase prin adăugarea de reguli suplimentare în cazul pelerinajelor de sărbători, față de restricțiile generale în vigoare pe același interval temporal nelimitat, la nivelul altor segmente ale vieții sociale.