- Vlad Drăghicescu
(corespondență specială)
Marți (19 mai), guvernul de la Berlin și Bundesnachrichtendienst (BND, serviciul german de informații externe) au suferit o înfrângere de proporții la Curtea Constituțională Federală de la Karlsruhe.
Oferind câștig de cauză organizațiilor neguvernamentale, între care „Reporteri Fără Frontiere”, dar și mai multor jurnaliști străini care au atacat legea pe motiv că înzestrează BND cu puteri prea mari, judecătorii au arătat că, în forma ei actuală, supravegherea străinilor în străinătate încalcă legea fundamentală și libertatea presei. ”Este vorba atât de colectarea și procesarea datelor, cât și de transmiterea datelor obținute în alte locuri, dar și de cooperarea cu alte servicii de informații străine”, se arată într-un comunicat al instanței.
În context, Curtea a hotărât că guvernul trebuie să schimbe legea de funcționare a BND.
Verdictul judecătorilor se referă la așa-numita supraveghere a telecomunicațiilor din străinătate, ce a fost reglementată în legea BND din 2017 – intrată în vigoare în siajul scandalului privind interceptările NSA – și care prevede că, pentru a identifica într-un stadiu incipient amenințările la adresa securității Republicii Federale, BND poate spiona telecomunicațiile străinilor în străinătate.
Este pentru prima dată când judecătorii celei mai înalte instanțe germane decid că statul german este obligat să respecte secretul telecomunicațiilor și libertatea presei și în afara Germaniei. Or, argumentează jurnaliștii, acestea sunt drepturi universale ale omului, deci și ale străinilor aflați în străinătate. În plângerea lor, jurnaliștii au subliniat că, pe baza legii actuale de funcționare a BND, monitorizați ar putea fi inclusiv cetățeni germani, situația cetățeniei neputând fi clarificată cu celeritate în fiecare caz.
La începutul anului, guvernul german a susținut că, pe baza practicilor actuale, serviciul de informații externe a obținut ”informații esențiale”. Totuși, două partide de opoziție – Partidul Liberal-Democrat și Partidul Verzilor – au găsit de cuviință să se solidarizeze cu reclamanții.
În marja hotărârii pronunțate de Curtea Constituțională, fostul director al serviciului, Gerhard Schindler, avertizase că, dacă li se oferă câștig de cauză reclamanților, acest lucru conduce către un ”imperialism al dreptului”.
”Cred că această decizie va slăbi securitatea țării noastre”, a spus creștin-democratul Günter Heiß, fostul coordonator al serviciilor secrete în cancelaria federală. „Această decizie (a Curții Constiționale, n.r) înseamnă că guvernul va primi mai puține informații de la BND care sunt imperios necesare, de pildă în lupta împotriva terorismului internațional, pentru protecția soldaților noștri, dar și în luarea unor decizii politice”.
Profesorul de drept public Matthias Bäcker de la Universitatea Johannes Guttenberg a declarat pentru ziarul „Die Welt” că verdictul judecătorilor de la Karlsruhe ”nu vizează împiedicarea activității BND, ci îi conferă o bază legitimă din punct de vedere constituțional”.
BND, care este subordonat cancelariei federale, a comentat laconic decizia Curții. ”Nimeni nu are un interes mai mare decât BND să acționeze pe baze sigure din punct de vedere legal. Prin hotărârea luată, Curtea Constituțională Federală a reevaluat aceste baze legale”, explică președintele serviciului german de informații externe, Bruno Kahl, într-un comunicat.
Potrivit Curții Constituționale Federale, obligația statului german de a respecta drepturile fundamentale nu se limitează la teritoriul german.
Judecătorii au indicat legiuitorului și cum poate fi îmbunătățită legea BND în vederea armonizării ei cu legea fundamentală. În viitor, scopul supravegherii trebuie specificat mai precis. De asemenea sunt necesare măsuri speciale de protecție, de pildă pentru jurnaliști sau avocați, precum și criterii specifice pentru colaborarea cu servicii străine. Din acest punct de vedere, BND trebuie să se asigure că în țările în cauză există bază legală, a explicat Stephan Harbarth, președinte al Curții Constituționale din 15 mai 2020.
Totuși, serviciului de informații externe german îi este în continuare permis să monitorizeze apelurile telefonice, e-mailurile și alte comunicări în străinătate fără un motiv specific. Numeroși critici s-au plâns că BND poate intercepta comunicările fără motive temeinice.
Guvernul de la Berlin are timp până la sfârșitul anului 2021 să modifice legea BND în acord cu decizia Curții Constituționale. Până atunci, normele actuale vor rămâne în vigoare. Unii observatori văd în verdictul judecătorilor de la Karlsruhe o oportunitate pentru BND de a consolida supravegherea telecomunicațiilor în conformitate cu dreptul constituțional. Acest lucru afectează în special regimul de control, spun aceștia.