- Ioana Theodoru
În ultimii cel puțin 15 ani, Ministerul de Interne a fost condus de generali cărora niciun ministru nu le-a rezistat. De fiecare dată, încercarea de schimbare din funcție a câte unui purtător de stele pe epoleți s-a încheiat ba cu pierderea unui portofoliu de ministru, ba cu ruperea de alianțe politice și partide, toate acestea culminând cu distrugerea de cariere și destine. Setea de putere a generalilor, suprapusă pe averea informativă pe care o dețineau au făcut ca majoritatea liderilor politici să le stea la picioare.
- 2004. Ioan Rus, demis de generalul Toma Zaharia.
În primăvara lui 2004, Ioan Rus a fost îngenucheat de generalul Toma Zaharia, prim-adjunct al său, secretar de stat și șef al Departamentului de Ordine Publică.
De altfel, în cei aproape patru ani de mandat ai lui Rus, cel supranumit „TeZeul” de foştii subalterni şi „Generalul Heroină” de presă, a condus cu mână de fier Internele, făcându-l pe Rus doar să creadă că are frâiele. Deși motivul oficial al demisiei lui Ioan Rus a fost acela că va candida la primăria Clujului, neoficial, în disputa cu „TeZeul” pe tema contractului ce urma să fie semnat cu EADS, cel din urmă a câștigat.
Rus i-a propus premierului de atunci Adrian Năstase demiterea generalului Zaharia pe care l-a acuzat că îl pune în fața unei forme contractuale care-l va trimite la PNA. Aflat însă la câteva luni distanță de pensionare (când a încasat o primă de peste un miliard de lei vechi, dar și o pensie de 4.500 de lei lunar, o sumă uriașă la acea dată), generalul nu-și permitea să piardă puterea și privilegiile. Iar prietenia veche cu premierul de atunci, Adrian Năstase, și vulnerabilitățile lui Rus (inclusiv slăbiciunea pentru vedeta porno Laura Andreșan) – dovedite cu “probe” strânse de general și de subordonații săi, în tot mandatul acestuia – l-au ajutat pe cel din urmă să câștige lupta. Nu au mai contat scandalurile penale în care fusese implicat, la rândul lui, „TeZeul”: afacerea „Sintofarm” care-l implica în trafic cu precursori pentru obținerea heroinei, concursurile fraudate pentru posturile de şefi de Servicii de Crimă Organizată în Poliţie, punerea sub acuzare în dosarul „Revoluției”, apropierea de Nuţu Cămătaru – care l-a arătat cu degetul pe generalul căruia i-ar fi oferit gratis mese în restaurantul său, în schimbul unor „servicii” -, sau girul dat pentru interceptarea telefoanelor unor jurnaliști după prăbușirea FNI.
Forțarea demisiei lui Rus de la șefia Internelor în primăvara lui 2004 și a candidaturii acestuia la primaria Cluj – Napoca (o carte perdantă din start în contextul politic) a dus și la o scindare în PSD. „Grupul de la Cluj”, condus de Ioan Rus și Vasile Dâncu s-a distanțat de „aripa” Năstase, pentru a regrupa în jurul lui Traian Băsescu.
- 2007. Vasile Blaga, executat de gardul generalului Silion.
Pe 15 martie 2007, în ședința de Colegiu a MAI, procurorul Marian Sîntion , șeful de atunci al DGA l-a acuzat pe Vasile Blaga că ar vrea să-l acopere pe șeful Jandarmeriei Române, generalul Costică Silion, acuzat ulterior de DNA că și-a construit un gard cu jandarmii din subordine. Scenariul generalilor a făcut ca masa dezvăluirilor să fie așezată perfect pentru „priveghiul” mandatului lui Blaga de către generalul Virgil Ardelean. Dialogul care a rupt coaliția „Dreptate și Adevăr” și a scos PDL-ul de la Guvernare a fost următorul:
Marian Sîntion: „Vasile Blaga a făcut presiuni pentru stoparea anumitor anchete. Mi-a spus la telefon pe cazul cu Jandarmeria (generalul Costică Silion era șeful Jandarmeriei Romane-n.r.)”
Virgil Ardelean: „V-a spus să manifestați etica necesară în anchetă”
Marian Sîntion: „Mi-a spus: «Lasă-l în pace! Să te duci dracului, că nu a început lumea asta cu tine».
- 14 ianuarie 2009. Gabriel Oprea, pus pe liber de numirea generalului Ardelean.
În decembrie 2008, după ce fostul ministru de interne Cristian David părăsește portofoliul Internelor – nu doar ca urmare a pierderii alegerilor de către PNL, ci și a afacerii „Loganul”, regizată, tot din interiorul Ministerului de Interne -, vine la comanda MAI Gabriel Oprea. Renumirea generalului Ardelean la comanda DGIPI (fostul „Doi ș’un sfert”) generează nu doar plecarea rapidă a lui Oprea, ci și scindarea PSD și formarea UNPR.
- 4 februarie 2009. Liviu Dragnea părăsește MAI, forțat de generalii impuși de Marian Vanghelie.
După 12 zile, Dragnea anunța public că își depune mandatul, din cauza bugetului redus al MAI. În fapt, adevăratul motiv a fost refuzul constant al acestuia de a numi în funcții-cheie în Ministerul de Interne generalii controlați de gruparea condusă de Marian Vanghelie și Cătălin Voicu.
- 28 septembrie 2009. Dan Nica forțează demiterea sa de către Emil Boc ca urmare a manevrelor executate de gașca de generali a lui Cătălin Voicu și Marian Vanghelie.
Șeful „Doi ș’un sfert” de la vremea respectivă, generalul Gelu Drăjneanu, își depune demisia câteva zile mai târziu, forțând un scandal orchestrat, din vara lui 2009, de Marian Vanghelie. Se rupe coaliția PSD-PDL, Nica făcându-i loc ca interimar lui Vasile Blaga care urma că organizeze alegerile prezidențiale.
- 1 octombrie 2009. Dan Valentin Fătuloiu este adus secretar de stat de ministrul interimar Vasile Blaga.
Vasile Blaga se declara permanent neputincios în fața generalului Fătuloiu, invocând protecția acordată acestuia de Traian Băsescu. De altfel, Vasile Blaga și-a dat demisia, în 27 septembrie 2010, din funcția de ministru de interne, în urma protestelor polițiștilor, din 24 septembrie 2010, care i-au făcut pe Traian Băsescu și pe Emil Boc să-și retragă escortele asigurate de Poliția Rutieră. În ziua protestelor, Dan Valentin Fătuloiu a fost însărcinat de Blaga să se ocupe de supravegherea evenimentelor din stradă, de la comanda ministerului, în timp ce ministrul și șeful Poliției Române, Petre Tobă, erau plecați din țară.
Fătuloiu nu a speculat atunci doar nemulţumirile legate de mitingul poliţiştilor, de la jumătatea lunii septembrie 2010, ci şi răfuiala sângeroasă dintre interlopii din Piatra-Neamţ, pozând în „marele reformator” al MAI.
Prin propunerile de schimbare a unor șefi de arme, făcute în direct, la TV, l-a umilit public și pe următorul ministru de interne, Traian Igaș.
A fost demis de acesta, în noiembrie 2010, după scandalul uriaș legat de flagrantul de luare de mită înscenat prost de general, referitor de milionul de euro oferit mită de răposatul afacerist Cătălin Chelu.
- Carmen Dan – următorul ministru-țintă?
Carmen Dan poate fi considerată ținta „Cupolei generalilor” dacă luăm în considerare decizia de a-l propune pentru demitere pe șeful Poliției Române, Bogdan Despescu, și el un exponent al castei generalilor, și refuzul premierului Mihai Tudose de a-i semna revocarea. Singura explicație pentru respingerea propunerii ministrului Dan poate fi declarația prim-ministrului: „Cât am fost ministru al economiei, am vorbit cu domnul Coldea de câteva zeci de ori”.
Un singur lucru este cert până acum: urzelile generalilor funcționează și niciun ministru nu le poate rezista.