Zeci de parlamentari au inițiat la Senat Legea recunoștinței, care reglementează exclusiv raporturile juridice, morale şi materiale între rudele în linie dreaptă, respectiv între copii şi părinţi, copii şi bunici, copii şi străbunici din aceeaşi familie, drepturile şi obligaţiile de întreţinere reciproce.
Argumentele noului act normativ țin de “abandonul emoțional” în care se află, de ani de zile, părinții ai căror copii au plecat din țară: “Marea migraţie a forţei de muncă tinere din România, spre state din vestul Europei, îndeosebi după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, are un impact economic, social şi uman incalculabil, efectele negative încep deja să se manifeste, cu deosebire asupra persoanelor vârstnice, aflate la capăt de drum, fără putere şi, în cele mai multe cazuri bolnave şi lipsite de sprijinul şi afecţiunea copiilor sau a nepoţilor”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Principalele prevederi ale Legii recunoștinței sunt:
Art 2 – Drepturile copilului presupun obligaţii pentru părinţi şi pentru instituţiile statului.
Art. 3 – Părinţii copilului au dreptul de a alege felul educaţiei care urmează să fie dată copiilor lor, fără a aduce atingere demnităţii şi dezvoltării personale a copilului. Părinţii au dreptul la o existenţă demnă, prin satisfacerea nevoilor de bază, de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, asistenţă socială.
Art. 6 – Nepoţii minori, care necesită sprijin material, aflaţi în imposibilitatea întreţinerii lor de către părinţi, au dreptul la întreţinere de la bunicii care dispun de mijloace suficiente.
Art. 7 – Copiii majori apţi de muncă sunt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă, aflaţi în dificultate, necesitând sprijin material. în circumstanţe excepţionale (boală gravă, handicap sever, mutilare sau altă dizabilitate a părintelui), copiii majori pot fi obligaţi de către instanţa judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare generate de starea în care se află părintele.
Cuantumul pensiei de întreținere se stabilește de către o instanță, „ținându-se cont de starea materială și familială a părinților și a copiilor, precum și de alte împrejurări relevante”. Persoanele care vor încălca prezenta lege vor putea fi condamnate penal.
Art. 11. Fapta unei persoane, care încalcă cu vinovăţie prevederile prezentei legi, referitoare la familie, constituie infracţiune şi se sancţionează conform dispoziţiilor Art. 305 din Codul Penal.
Proiectul se află în dezbatere publică la Senat, prima camera sesizată.
E. Stan