Comisia Europeană a dat detalii practice despre aplicarea directivei care facilitează schimburile de informații între statele membre cu privire la abaterile în trafic, cu scopul de a asigura sancționarea șoferilor care încalcă regulile în afara țării.
Directiva UE 82/2011 a intrat în vigoare joi, 7 noiembrie, după cum a relatat Sursa Zilei aici.
Aplicarea consistentă a sancțiunilor pentru abaterile din trafic este considerată esențială pentru a asigura un grad de siguranță corespunzător.
Până în prezent, în foarte puține cazuri au fost puse în aplicare sancțiuni pentru abaterile comise într-un stat membru de un șofer care conduce un vehicul din alt stat membru. Cauza era lipsa procedurilor pentru identificarea șoferilor sau adreselor de înregistrare a vehiculelor.
Potrivit unor date ale Comisiei Europene, proporția medie a șoferilor străini pe drumurile din statele membre este de 5%, iar proporția abaterilor comise de aceștia este de 15%.
Abaterile comise de străini reprezintă 5% din totalul abaterilor și 15% din cazurile de depășire a vitezei legale. În statele în care turismul și tranzitul sunt dezvoltate, abaterile de viteză ale non-rezidenților reprezintă între 25 și 50% din totalul abaterilor de acest tip, în funcție de sezon.
Directiva a fost adoptată în octombrie 2011, iar statele au avut la dispoziție doi ani pentru adaptarea legislației.
Instrumentul principal pentru limitarea unor asemenea abateri va fi țintirea celor mai periculoase patru elemente, din punctul de vedere al ratei mortalității: viteza excesivă, trecerea pe roșu, centura de siguranță și alcoolul.
De asemenea, vor fi urmărite și alte abateri precum conducerea sub influența drogurilor, lipsa căștilor de protecție, utilizarea benzilor interzise și utilizarea necorespunzătoare a telefoanelor mobile.
Directiva se aplică în 25 de state membre, excepție făcând Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, care și-au activat clauza de tip ”opt-out”.
Concret, va fi înființată o rețea de schimb a datelor între state, prin intermediul autorităților naționale responsabile de înregistrarea vehiculelor. În România, autoritatea competentă pentru schimbul de informaţii este Direcția Regim Permise de Conducere și Înamtriculare a Vehiculelor – DRPCIV.
Statele membre își oferă acces reciproc la bazele cu date de înregistrare, pentru a căuta un anumit vehicul și proprietarul sau utilizatorul său.
Odată ce numele și adresa utilizatorului vehicului în cauză sunt cunoscute, acestuia i se trimite o înștiințare scrisă, după un model standard.
Aceasta trebuie scrisă în aceeași limbă cu cea utilizată în certificatul de înmatriculare și va include informații despre abatere, consecințele legale și detaliile legate de sancțiune.
Pentru cazurile în care contravenientul nu este același cu titularul certificatului de înmatriculare, informarea va cuprinde și un formular de răspuns pentru identificarea șoferului.
Natura și tipul sancțiunii se stabilesc în conformitate cu legislația statului unde a fost comisă. Legislația comunitară prevede din 2005 că o amendă impusă de un stat membru trebuie să fie recunoscută de toate celelalte.
În cazul recunoaşterii faptei, este prevăzută şi posibilitatea de achitare a amenzii, cu datele de identificare a contului bancar.
În cazul contravențiilor comise de străini în România:
- În situaţia în care contravenientul are domiciliul în România şi nu a achitat amenda contravenţională în termen de 30 de zile, autorităţile române declanşează procedura executării silite.
- În cazul în care se constată imposibilitatea acestei executări, la un an de la data constatării acestei situaţii, autorităţile competente sesizează instanţa de judecată pentru înlocuirea amenzii cu prestarea serviciilor în folosul comunităţii.
- Dacă contravenientul are domiciliul în alt stat, sesizarea instanţei se face după doi ani, dacă nu a fost cerut transferul executării sancţiunilor în alt stat.
Până în noiembrie 2016, Comisia va strânge informații și va transmite Parlamentului și Consiliului UE un raport referitor la aplicarea directivei. Ulterior, se va decide dacă alte abateri vor fi luate în considerație, dacă a fost atins scopul de reducere a numărului de victime și dacă este posibilă armonizarea regulilor de circulație.
Potrivit European Transport Safety Council, un ONG cu sediul la Bruxelles, beneficiile aplicării celor mai bune practici pe teritoriul UE sunt estimate a depăși costurile aplicării, într-un raport de 4/1 în cazul alcoolului la volan și de 10/1 în cazul folosirii centurii.
Potențialul de salvare a vieților în cazul principalilor factori de risc:
- Dacă media vitezei de pe toate șoselele din UE ar scădea cu 1km/h, aproximativ some 2.200 de decese ar fi evitate anual.
- 25% din decesele cauzate de accidente au drept cauză alcoolul la volan. Dacă nu ar mai fi șoferi care să conducă băuți, anual s-ar evita moartea a 7.500 de persoane.
- Dacă 99% din persoane ar purta centura de siguranță, ar fi prevenite 2.500 de decese anual.
În 2012, România a fost pe locul al doilea în UE la capitolul mortalității pe șosele, după Lituania. În România, s-au înregistrat 96 de morți la un milion de locuitori, media în UE fiind de 55.
Vlad Bârleanu