O creștere economică de maximum 2,4% anul viitor, o datorie publică de aproape 40% din Produsul Intern Brut (PIB) și o inflație de 2,5% sunt câțiva dintre cei mai importanți indicatori economici prognozați pentru România, pentru anul viitor, de Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Comisia Europeană (CE) și Banca Mondială (BM).
”Creșterea reală a PIB este prevăzută să rămână constantă în anul 2014, la nivelul de 2,2%, factorii determinanți ai creșterii deplasându-se treptat dinspre exporturile nete către cererea internă și, mai ales către investiții, acestea din urmă crescând pe măsura accelerării absorbției fondurilor europene”, au transmis reprezentanții delegației FMI la București, în 5 noiembrie, cu ocazia prezentării concluziilor celei mai recente misiuni de evaluare a acordului de tip preventiv încheiat cu guvernul.
În cifre, opinia celor de la FMI este împărtățită și de Comisia Europeană, care prognozează o creștere economică de 2,1% anul viitor, în condițiile creșterii consumului privat cu 1,6%, față de 0,3% în acest an, și ale diminuării ritmului de creștere a exporturilor la 5%, de la 9,6% în 2013.
O creștere economică mai mare, pentru anul viitor, este prognozată de BERD, respectiv de 2,4%, care punctează însă că perspectivele de creștere pe termen scurt continuă să fie restricționate de evoluția slabă din zona euro.
În privința deficitului bugetar, autoritățile române și-au propus să continue reducerea treptată a deficitului, în acord cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu de a avea un deficit structural (conform metodologiei ESA) de 1% în 2015.
”Pentru 2014, deficitul bugetar este prognozat la 2% din PIB (proiecția nu include un posibil impact al aplicării clauzei de investiții, pe care autoritățile de la București au cerut-o pe 15 octombrie 2013), incluzând parțial informații disponibile din proiectul de buget ce va fi aprobat, cel mai probabil, în noiembrie. Această prognoză include o creștere limitată a pensiilor, așa cum prevede legea, o creștere a salariilor din sistemul bugetar cu 3% și o scădere parțială a cheltuielilor de capital (n.r. de investiții), comparativ cu 2013”, se arată în Prognoza de Toamnă a Comisiei Europene, publicată în toamna acestui an.
Între timp, România a primit, pentru 2014, clauza de investiții pentru creșterea cofinanțării proiectelor din fonduri europene, ceea ce presupune o creștere suplimentară a deficitului bugetar cu 0,2%, înseamnând o țintă finală de 2,2% din PIB.
Președintele Traian Băsescu a promulgat, pe 8 decembrie, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2014, astfel că pensiile vor crește de la anul cu 3,76%. În plus, peste 354.000 de salariați din sectorul bugetar, reprezentând aproximativ 30% din totalul posturilor ocupate la nivelul lunii septembrie 2013, vor beneficia de majorări salariale în 2014.
Astfel, 274.000 de bugetari vor beneficia de un plus la salariu ca urmare a majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 850 de lei, începând cu luna ianuarie 2014, și la 900 de lei începând cu luna iulie 2014.
În privința inflației lucrurile arată mai puțin limpede, în condițiile în care nici măcar banca centrală nu a reușit să prevadă impactul majorărilor de taxe, anunțate recent de Guvern, în evoluția prețurilor pe anul viitor. Cu toate acestea, cu datele avute la dispoziție, cei doi mari finanțatori externi ai României prevăd o inflație medie de 2,8% în 2014, în cazul FMI, și de 2,5% în cazul Comisiei Europene.
”Inflația este de așteptat să se tempereze și în 2014, până la o medie de 2,5%, pe măsură ce prețurile în scădere ale alimentelor vor coborî indicatorul la minime istorice în prima jumătate din 2014”, se punctează în Prognoza de Toamnă a CE.
Majorarea accizei la carburanți cu o cotă suplimentară de 7 eurocenți ar fi putut urca această prognoză, însă Guvernul a decis recent să amâne măsura pentru 1 aprilie 2014, în vreme ce șeful statului este convins că ea nu va mai fi aplicată.
”Nivelul datoriei publice este prognozat să depășească 39% din PIB în 2015. Principalele riscuri la adresa bugetului sunt legate de scăderea încasărilor din impozitul pe profit, asociată cu o cerere internă slabă, reacumularea de arierate, în special de către administrațiile locale, și un progres limitat în restructurarea companiilor de stat, care ar putea crește presiunea pe buget”, punctează CE.
Astfel, o creștere a presiunii bugetare ar duce la creșterea necesarului de bani la buget, deci la împrumuturi mai mari din partea statului. Pentru finalul lui 2014, Comisia prognozează un nivel al datoriei publice de 39,1% din PIB, în timp ce indicatorul se plasa, la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, la 38,7% din PIB.
Cosmina Croitoru