4.8 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024 - 20:10
No menu items!

Cum schimbă Curtea Constituțională legea retrocedărilor

spot_img

Plenul Curții Constituționalea a României (CCR) a admis, marți, o excepție de neconstituționalitate ridicată în cazul legii care reglementează modul în care sunt despăgubiți românii ale căror proprietăți au fost preluate abuziv de stat în perioada comunistă. 

Mai exact, CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.21 alin.(4) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Textul de lege analizat: „Comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local” .

În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că sintagma „numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură identificate la nivel local” din cuprinsul art.21 alin.(4) din Legea nr.165/2013 este constituțională în măsura în care nu se aplică în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești definitive/irevocabile prin care instanțele au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc.

Curtea a reținut, în esență, că, prin aplicarea textului de lege criticat în cauză, executarea dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive/irevocabile poate fi blocată pe motiv că nu au fost epuizate suprafețele de teren agricol afectat restituirii, în condițiile în care, potrivit art.12 alin.(3) teza a doua din Legea nr.165/2013, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii, ceea ce creează în permanență premisele unei imposibilități de aducere la îndeplinire a celor dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă, contrar art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației puterilor în stat.

În plus, judecătorii constituționali au respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Constanța – Secţia I Civilă. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

R.D.