De două ori mai multe dosare cu atacuri informatice şi terorism în 2014, arată bilanțul DIICOT
Bilanţul DIICOT arată că provocările majore, începând de anul trecut, nu le-au mai pus bandele mafiote sau traficanţii de droguri, ci „luptătorii antrenaţi”, migranţii din zonele de conflict şi infractorii cibernetici supraspecializaţi pentru prinderea cărora procurorii susţin că nu au suficiente instrumente legale.
Pentru prima dată în 20 de ani, presiunea pe frontierele României s-a mutat cu totul pe sud-est şi nord-vest. Cifrele DIICOT pe 2014 arată cât de accentuată este bătălia pe piaţa migraţiei ilegale dintre principalele zone de conflict ale lumii, către lumea occidentală. Un migrant sirian sau irakian plăteşte între 10.000 şi 15.000 de euro ca să traverseze Turcia şi România până în Ungaria, către Spaţiul Schenghen.
Conform studiilor efectuate a rezultat faptul că în cursul anului 2014, în România s-a constatat o presiune constantă asupra frontierei albastre, existând o curbă ascendentă faţă de anii precedenţi.
Declaraţie Giorgiana Hosu, procuror şef adjunct DIICOT
Harta migraţiei ilegale pe teritoriul României s-a schimbat într-atât, încât frontiera cu Serbia a fost complet abandonată de reţelele de trafic (de la 300 de migranţi lunar în 2013, la 1 caz pe trimestru în 2014), efortul de penetrare concentrându-se pe sectoarele Gomotarci (BG) – Cetate (RO), jud. Dolj, Dobrich – Kardam(BG) – Negru Vodã (RO), jud Constanţa, Ruse (BG) – Giurgiu(RO), jud. Giurgiu. Nici frontiera cu Ucraina nu mai reprezintă o ţintă pentru migranţi, în condiţiile în care traficanţii nu au renunţat la mijloacele clasice: ascunderea în TIR-uri, autocare, autoutilitare, portbagajul autoturismelor, podurile trenurilor, garniturile trenurilor de marfă de orice natură.
Creşterea din 2014 a incidenţei acestor cazuri s-a tradus prin aproape 30 de dosare cu trafic de migranţi, cu aproape 70 de traficanţi trimişi în judecată, jumătate arestaţi. Ceea ce înseamnă cu peste 120% mai multe cazuri decât în anul anterior.
DIICOT, cu ochii pe „luptătorii străini” şi pasionaţii de „bombe” autohtoni
Cazurile tot mai numeroase pe migranţi din zonele de conflict către statele UE a fost evaluată ca o vulenrabilitate de către specialiştii DIICOT antitero, care privesc cu alţi ochi înființarea Statului Islamic, precum şi campania militară agresivă a ISIS. Aceştia iau serios în calcul contaminarea continentului european prin apariția și dezvoltarea fenomenului ”foreigh fighters” (luptători străini).
În acest context, o atenție deosebită a fost acordată activităților de propagandă, prozelitism și radicalizare desfășurate de adepți ai unor entități extremist-teroriste pe teritoriul țării noastre precum și fenomenelor de izolarea și radicalizarea a unor cetățeni români cu preocupări în materia confecționării și manipulării de dispozitive explozive improvizate.
Declaraţie Giorgiana Hosu, procuror şef adjunct DIICOT
Cazuistica pe acest domeniu s-a tradus printr-o creştere cu 55% a numărului de dosare, 31 soluţionate dintr-un total de 52. Numai în 2014, 27 de cazuri noi au intrat în atenţia DIICOT. Profesioniştii domeniului consideră că trimiterea în instanţă a unui singur rechizitoriu arată că măsurile de prevenţie, luate inclusiv în timpul urmăririi penale, au preîntâmpinat comiterea infracţiunilor. Este vorba despre cazul unui timişorean în vârstă de 20 de ani care a vândut 2 bombe artizanale unui investigator sub acoperire care-i spusese că vrea să distrugă un local din Ucraina, după ce testase un astfel de explozibil la marginea localităţii sale de baştină – Ghiroc. Tănărul, condamnat în mai puţin de 6 luni, la 5 ani de închisoare pentru infracţiuni asimilate terorismului, era pasionat de jocuri pe calculator cu conţinut militar (fiind înscris sub pseudonimul „CataSwat” pe forumurile „World of Tanks”, „Warfare”, „Lunetiştii”, Mafia creator”, „Gameforge”, „Mochigames”, „Gladiatus”), declarându-şi ca domenii de interes pe forumul Softpedia „PC, ciclism, bombe”.
Specialiştii DIICOT: “Unelte insuficiente pentru combaterea cyberterorismului”
Procurorii DIICOT au constatat că România a devenit din ce în ce mai frecvent ținta amenințărilor de tip atacuri informatice avansate (APT), respectiv atacuri cibernetice cu un grad ridicat de complexitate, lansate de către grupuri ce au capacitatea și motivația necesară pentru a ataca în mod persistent o țintă, în scopul obținerii anumitor beneficii (de obicei acces la informații sensibile).
Atacurile vizează sistemele informatice ale instituțiilor publice și ale unor companii private, dar și atacuri informatice derulate împreună cu alte activități de fraudă on-line sau cu cărți de credit. Distribuția de malware financiar prin sisteme informatice din România, în care sunt vizați utilizatori români, dar și din străinătate. Pe baza analizei tipurilor de malware specifice spațiului cibernetic național, precum și al tipurilor de sisteme compromise, reiese faptul că, din punct de vedere cantitativ, majoritatea atacurilor sunt îndreptate către sisteme învechite, depășite moral, fără posibilități native de securizare sau care nu sunt actualizate cu ultimele update-uri de securitate.
Cifrele aproape duble la infracţiunile informatice înregistrate la DIICOT în 2014 (3541 dosare nou-intrate, faţă de 1836 dosare în anul 2013) au la bază aşadar nu doar modificarea competenţei materiale conform noilor coduri şi admiterea unui recurs în interesul legii prin care s-a decis că folosirea la bancomat a unui card bancar autentic, fără acordul titularului constituie un concurs de infracţiuni de competenţa DIICOT.
Evaluarea activității grupurilor infracţionale destructurate în 2014, demonstrează necesitatea unei abordări din ce în ce mai tehnice a probatoriului, procurorilor fiindu-le imposibilă acum identificarea unor puncte de acces ale utilizatorilor finali, fie în cadrul comunicațiilor tip GSM, fie al celor de date, ca urmare a deciziei CCR privind Legea Big-brother.
Mihaela Chiper