Un rechizitoriu de peste 500 de pagini al DNA Constanţa descrie mecanismul prin care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, a reuşit să tranzacţioneze, prin notariat, un port construit de statul român
Portul a fost înregistrat în contabilitatea Consiliului Judeţean la categoria „curţi construcţii”, funcţionarii neştiind cum să încadreze în catastife uriaşa porţiune care reprezenta în realitate, susţin procurorii, albia minoră a Dunării. Sursa Zilei a scris în primăvara acestui an despre investigaţa DNA.
Mai multe nereguli în achiziţii au fost constatate, încă din 2009, de auditorii Curţii de Conturi. De la maşini închiriate de la un SRL pentru transportul angajaţilor ADS, până la cumpărarea, prin notariatul soţiei vicepreşedintelui CJ Constanţa, şi, ulterior, concesionarea către un privat, a unui port fluvial, construit în anii 80 în localitatea Izvoarele, comuna Lipniţa. Ulterior acestui raport, inspectorilor nu li s-a mai permis accesul la documentele Consiliului Judeţean Constanţa, motiv pentru care Nicuşor Constantinescu are un nou cap de acuzare.
Bunul imobil este format din terenul în suprafaţă totală de 17.300,00 m.p. – în acte, respectiv 17.000 m.p. din măsurători, categoria de folosinţă curţi construcţii şi din construcţia ESTACADA-CHEU existentă pe acesta. Construcţia estacada-cheu este o construcţie hidrotehnică sub forma unei platforme din beton armat, nefinalizată. Accesul la estacadă se realizează pe o pasarelă de acces, suprafaţa construită desfăşurată a acestora fiind de 1.315,84 m.p.
Rechizitoriu DNA
Primarul localităţii Lipniţa a invocat însă un text civil din vremea lui Cuza: „Toate averile vacante şi fără stăpân… sunt ale domeniului public. Întrucât Cheiul din localitatea Izvoarele în suprafaţă de 1.498 mp, nu figurează în registrul agricol şi nici în registrul rol al Primăriei, se consideră că aceasta nu are proprietar, motiv pentru care propun introducerea în domeniul privat al comunei Lipniţa”
Primăria a făcut o evaluare prin care a fost stabilită valoarea actualizată a pentru luna august 2008, la suma de 1.050.000 lei şi prin hotărâre de Consiliu local s-a hotărât scoaterea la licitaţie. La licitaţie s-au înscris R.A.J.D.P. Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa, prima instituţie oferind preţul din evaluare, iar CJ Constanţa oferind cu 1.500 de lei mai mult.
Abia după cinci ani de la trazacţie, Compania Naţională Administraţia Porturilor Fluviale a explicat, pentru DNA, cum a pierdut pe drum portul. Obiectivul de investiţii a fost aprobat prin decret în octombrie 1988 şi a avut ca destinaţie aprovizionarea cu calcar din cariera Băneasa a combinatului Siderurgic Călăraşi. Investiţia a fost finanţară de stat până în 1996, timp în care Grupul Exploatare Flotă şi Porturi Galaţi a predat portul către Grupul Exploatare Flotă Giurgiu, care s-a privatizat. Din 1998, Regia Autonomă Administraţia Porturilor Fluviale Giurgiu a abandonat, din lipsă de fonduri, investiţia. Devizul final al lucrării a fost de aproape 14 milioane de lei, ordonatorul de surse fiind Ministerul Transporturilor.
Procurorul care a investigat achiziţiile din mandatul lui Nicuşor Constantinescu susţine că fostul preşedinte nu avea cum să nu ştie de natura şi destinaţia bunului achiziţionat, portul fiind înregistrat în contabilitate drept estacadă-cheu. Apoi, bunul pentru care s-a plătit cea mai mare sumă de bani de la bugetul U.A.T.J. Constanţa a fost chiar construcţia hidrotehnică respectivă şi nu terenul aferent. Martorii propuşi de primarul din Lipniţa au declarat că, deşi unele nave acostau temporar la cheul din satul Izvoarele a cărui construcţie nu a fost niciodată finalizată, portul nu a fost niciodată utilizat conform destinaţiei sale, în sensul că nu s-au efectuat niciodată operaţiuni comerciale de încărcare-descărcare de mărfuri sau îmbarcări de pasageri pe nave turistice.