Anihilarea de către procurorii DIICOT a unei rețele importante de afaceriști chinezi, care făceau evaziune fiscală de milioane de euro, arată cât de ușor se pot face bani negri în România. Un martor le-a declarat anchetatorilor că a acceptat ca apartamentul său să fie sediul unei firme-fantomă și a primit în schimb… o pereche de adidași, un trening și două tricouri.
Ancheta DIICOT a scos la iveală că, în perioada anilor 2010-2012, mai mulți afaceriști chinezi sprijiniți de cetățeni români au format un grup infracțional organizat specializat în evaziune fiscală, provenită în principal din comercializarea produselor importate din China, în centre comerciale cunoscute, cum ar fi Dragonul Roșu sau Europa.
Prejudiciul inițial reținut de procurorii DIICOT se ridică la aproape 8 milioane de euro, iar ancheta este abia la început.
Investigațiile procurorilor de la Combaterea Crimei Organizate scot însă la iveală și ușurința cu care grupurile de „afaceriști” străini, extrem de bine structurate, pot produce bani negri într-o țară ca România.
Gruparea de afaceriști asiatici era extrem de bine organizată. Din referatul DIICOT rezultă că procurorii nu au găsit mare lucru la perchezițiile domiciliare, surse judiciare explicând pentru Sursa Zilei că acest lucru arată cât de mult se protejau afaceriștii, nepăstrând nicio urmă. Mecanismul de fraudare era destul de simplu – cetățenii chinezi foloseau un număr mare de firme ,,fantomă”, cu acţionari care se aflau pentru scurtă perioadă pe teritoriul României, înfiinţau societăţi, după care îi împuterniceau pe suspecţi să se ocupe de administrarea lor. În alte cazuri, pur şi simplu societățile erau folosite de suspecți chiar dacă nu aveau nici o împuternicire.
Astfel, milioane de euro au fost spălate, de la afacerile din Dragonul Roșu și Europa, către conturile unor firme din China. Circuitul ilegal a fost extrem de ușor de înființat, iar costurile cu firmele fantomă erau infime pe lângă beneficii.
Acest lucru rezultă chiar din declarațiile mai multor martori audiați de procurorii DIICOT, elocventă fiind mărturia unui anume Costel Călin, fost angajat al unui afacerist chinez.
Din declaraţia martorului Călin Costel dată la 04.03.2014, rezultă că în anul 2010, fiind angajat în complexul comercial Europa, la un patron român al cărui nume nu și-l amintește, a cunoscut un cetățean chinez care s-a recomandat Chen Shanjin care i-a propus să îi închirieze o cameră din apartamentul proprietate personală situat în București (…), pentru deschiderea unui sediu social al SC. Hung Lang Impex SRL, București. În schimbul acestui serviciu, acesta i-a oferit o pereche de adidași, un trening și două tricouri. Societatea nu a desfășurat nici un fel de activitate comercială și nici nu a întocmit documente la această adresă. De la începutul anului 2012, nu l-a mai văzut pe asociatul societății și din câte știe, acesta este plecat în China pentru rezolvarea unor afaceri
Referatul DIICOT
Un alt martor, Pățan Mărgărit a fost mai norocos, recunoscând că a primit 750 de lei, după ce a acceptat să încheie un contract de comodat pentru stabilirea sediului social al unei alte firme fantomă.
Procurorii susțin chiar că cei mai mulți dintre chinezii care sunt acţionari sau administratori ai acestor firme implicate în rețeaua de evaziune, au reușit să dispară din România, până momentul perchezițiilor.
Dintre toți membrii rețelei, procurorii au cerut, până acum, arestarea doar pentru 5 cetățeni chinezi – Chen Zhenfeng , Tao Lijuan, Cai Jianwu, Zheng Hongqing și Gong Qingying, și alți câțiva colaboratori români.
Anchetatorii au mai descoperit că aproape toate firmele verificate nu funcţionează la sediul social declarat, nu au depozite și puncte de lucru declarate la care să fi fost identificate stocuri de mărfuri sau alte bunuri materiale. De asemenea, nu a putut fi identificată și contactată nici o persoană care să reprezinte firmele sus menţionate și să pună la dispoziţia organelor de control documentele de evidență tehnico operativă și contabilă aferente activităţii desfăşurate de către acestea.
Au fost cazuri când unii chinezi care apăreau ca administratori de firme în România nu au călcat niciodată în țară deși apăreau cu semnătura în acte, în cabinete notariale sau în acte contabile.
Totodată, s-a constatat ca unele facturi emise între firmele chinezilor au înscrise ca date de întocmire a acestora, zile care sunt în perioada ulterioară plecării din România a reprezentanţilor legali. Rezultă că alte persoane neidentificate s-au ocupat de activitatea firmelor respective și au emis facturile în numele acestora.
Firmele fantomă mai aveau un rol foarte important în schema gândită de afaceriștii chinezi. Prin conturile bancare ale acestor societăți, au fost transferate în China sume de bani mult mai mari decât valoarea mărfurilor importate din această țară, în numele lor. Și asta în condiţiile în care în conturile acestor firme au fost efectuate depuneri de bani, în numerar, de ordinul sutelor de mii de euro, făra a se cunoaşte provenienţa lor.
Cristi Ciupercă