Liberalii nu mai vor regionalizare și caută tot felul de artificii pentru a pune bețe-n roate planului lui Liviu Dragnea de reformă administrativă-teritorială.
Potrivit unor surse liberale, comisia internă condusă de prim-vicepreședintele Klaus Iohannis va prezenta săptămâna viitoare viziunea completă și unitară a partidului despre modul în care trebuie implemntat acest proces. Dacă în ultimele luni, liberalii s-au contrat cu colegii de la PSD pe numărul de regiuni sau pe viitoarele capitale, acum cei de la PNL au găsit un noi “cui al lui Pepelea”: cine sunt cei care ar trebui să conducă aceste regiuni și modalitatea în care trebuie aleși.
Conform surselor citate, PNL va face din chestiunea necesității alegerii, în 2016, a viitorilor guvernatori prin votul uninominal al electoratului una dintre principale sale teze. Până în 2016, liberalii vor propune o formulă de conducere de tranziție: un Consiliu Regional compus din șefii de Consilii Județene și din primarii de municipii-reședințe de județe, for care ar trebui abilitat cu elaborarea și implementarea strategiei pe termen scurt și mediu, menit a crea structurile și instituțiile care să deservească noua unitate administrativ-teritorială până la instalarea viitorilor guvernatori.
Liberalii nu se mai agață neapărat de numărul de regiuni. Cele opt, propuse de Liviu Dragnea, nu mai constiuie motiv de obiecții în tabăra liberală. Viitoarele capitale, însă, da. Cel mai mare oraș din regiune nu trebuie să devină neapărat și capitala, susțin liberalii, însă nu asta este problema principală care îi preocupă la această oră, ci forma de conducere a viitoarelor euroregiuni.
În cazul viitorilor guvernatori, liberalii intenționează să le propună colegilor din PSD ca alegerea lor să se facă abia din 2016. Până atunci, euroregiunile ar trebui conduse doar de un consiliu regional, compus nu din consilieri regionali, aleși de electorat cum dorește Dragnea, ci din actulii șefii de consilii județene și primari de mari municipii care ar face parte din fiecare structură administrativ-teritorială.
“Am ajuns să ne luptăm pe numărul de regiuni și pe capitale, pe cine trebuie să fie, și cine nu, guvernator. Pierdem din vedere astfel că trebuie să explicăm populației regionalizarea, ce înseamna ea, ce beneficii aduce, ce structuri trebuie să creăm mai întâi de toate. În primul rând, trebuie să ducem la bun sfârșit descentralizarea spre autoritățile locale și abia apoi putem vorbi de regionalizare în interesul cetățeanului”, a explicat un vice liberal, motivele pentru care PNL se opune creării instituției guvernatorului încă din acest an.
În realitate însă, în spatele retoricii liberale se ascunde un calcul politic rece. Dacă s-ar merge pe viziunea lui Liviu Dragnea, guvernatorii de regiuni ar urma să fi aleși de un conclav format din șefii de consilii județene, primarii și consilierii județeni ai fiecărei regiuni. Cu excepția Timișoarei, liberalii nu se mai pot mândri cu conducerea vreunui alt mare municipiu și centru economic la nivelul întregii țări. Bacăul, prin Romeo Stavarche, și Sibiul, mai mult centru cultural decât industrial, prin noua achiziție Klaus Iohannis, sunt considerate muncipiii economice de rangul doi. Cu PSD deținând cel mai mare procent din aleșii locali care compun cele trei categorii, PNL nu are nico șansă să obțină mai mult de două, cel mult trei dintre aceste funcții de guvernatori regionali. Perspectiva nu este deloc fericită pentru un partid care și-a propus ca la viitoarele alegeri locale, din 2016, să obțină 35% din sufragii.
Tocmai pornind de la aceste considerente, este explicabil de ce liberalii caută să câștige timp pentru a anula avantajul deținut de PSD prin alegerea guvernatorilor abia din 2016. Mai mult, potrviti surselor citate, conducerea PNL va susține necesitatea alegerii acestor președinți de regiuni nu indirect, prin aleșii locali, ci uninominal prin votul electoratului, prin două tururi de scrutin pentru alegerea lui cu 50% plus unu din opțiunile exprimate la urne.
Viziunea liberală este total diferită de cea a PSD, ceea ce situează cele două partide de la Putere pe poziții aparent ireconciliabile. De acest diferend, care ar putea tergiversa procesul de regionalizare, caută să profite o bună parte din actualii șefi de consilii județene, în special cei care nu au șanse, nici vizibilitate, nici popularitate pentru a candida cu succes la o funcție de guvernator de regiune. Conform surselor citate, aceștia din urmă ar dori ca aceste regiuni să nu se înființeze mai devreme de 2020, pentru ca atribuțiile lor să nu fie știrbite prin transferul unora din competențe la noile structuri ce ar trebui create.
Valeriu Motoc