Exporturile către Ucraina au crescut cu 40% în primul semestru – industria, transporturile și comerțul își pot găsi oportunități de creștere în contextul crizei din est
Volumul exportului de produse și servicii către Ucraina a înregistrat o creștere anuală de 40%, în primul semestru, pe fondul alterării relațiilor comerciale dintre Kiev și Moscova, generate de conflictul armat, iar România poate să profite pe termen lung de această reorientare, potrivit unei analize a Camerei de Comerț Bilaterale România-Ucraina (CCIR-U).
Nasty Vlădoiu, președintele CCIR-U, a declarat pentru Sursa Zilei că, în prezent, se observă o relocare a companiilor ucrainene care au avut activitate pe teritoriul Rusiei.
„România are o șansă istorică de strângere a relațiilor economice bilaterale cu Ucraina, de a filtra afacerile care sunt profitabile. Ca vecin al Ucrainei de la sud, România este prima poartă către UE și are câteva argumente de plus-valoare: porturi fluviale, acces la gurile Dunării, port la Marea Neagră, oportunitățile generate prin intermediul Republicii Moldova, mărimea pieței și statutul de coridor de tranzit. Din zona de conflict, se încearcă relocarea tuturor marilor companii și fabrici către alte zone protejate. Prin tăierea fluxurilor comerciale cu Rusia, companiile din România au șansa să-și găsească o nouă piață, iar prognoza comercială este de creștere”, a spus Vlădoiu.
Un atu al României este dotarea porturilor Galați și Brăila cu linii ferate cu ecartament mic, specific fostului spațiu sovietic. Pentru a beneficia de avantajul coridorului fluvial, trebuie să se rezolve însă o dispută diplomatică: România nu permite navelor sub pavilion ucrainean să încarce și să descarce la porturile de la Dunăre – problema celui de-al treilea pavilion. Kievul susține că România nu respectă convențiile internaționale.
Vlădoiu spune că România ar trebui să dea acest drept printr-o înțelegere clară, pentru a dinamiza comerțul. UDP, compania de stat din Ucraina care se ocupă de navigarea pe Dunăre, deține 91 de nave și peste 500 de barje, potrivit propriului site. Din punct de vedere al transportului terestru, se caută soluții pentru un coridor terestru Polonia – Ucraina – România.
În acest an, și-au găsit piață în Ucraina mai mulți producători de mobilă, Gerovital (cosmetice), Siderma (textile), Electroargeș (electrocasnice și motoare), Cemacon (cărămizi), EcoHornet (cazane). Pe fondul șantajului energetic exercitat de Moscova, cele mai multe șanse de a găsi clienți le au companiile care oferă soluții alternative.
„Camera de Comerț Bilaterală joacă un rol esențial, pentru că ei ne trimit ofertele, noi închidem cercul. O cameră de comerț, care lucrează cu ambele ambasade și organizează misiuni economice cu oameni de afaceri, poate ajuta companiile să acționeze punct ochit – punct lovit, nu să caute haotic. Camera este un punct de informare și, eventual, poate ajuta la încheierea contractului. Acum ne concentrăm pe zona de misiuni economice sectoriale, de obicei ocazionate de un forum sau un târg. De exemplu, la BIFE (târgul de mobilă de la București – n.r.) am adus o delegație de oameni de afaceri ucraineni, care au încheiat contracte”, a mai spus Vlădoiu, care este și președinte al Uniunii Camerelor de Comerț Bilaterale.
Datele statistice, care provin de la Serviciul de Stat de Statistică de la Kiev, arată că exporturile României au crescut în primul semestru cu 40,5%, la 442,98 milioane de dolari, iar importurile din Ucraina au crescut cu 11,4%, la 296,23 milioane de dolari.
Soldul comercial a fost de 146,75 mil. $ în favoarea României, față de 49,37 milioane, în primul semestru din 2013.
Elementele principale importate de România sunt metalele feroase (19,1%), lemn şi produse din lemn (18,7%), minereuri, zgură şi cenuşă (11,5%), încălţăminte (10,0%), maşini electrice (5,9%), îmbrăcăminte şi accesorii vestimentare (5,4%), maşini şi cazane (4,9%).
Elementele principale ale exportului din România în Ucraina sunt combustibili minerali, petrol şi produse rafinare (38,9%), cereale (23,4%), lemn şi produse din lemn (6,5%), mijloace de transport (4,6%).
Potrivit Serviciului de Stat de Statistică al Ucrainei, la data de 31 decembrie 2013 investiţiile din România în economia Ucrainei erau de 25 mil. $, (0,04% din volumul total de investiţii în Ucraina).
Potrivit Ministerului Economiei al României la 31 decembrie 2013, în România au fost înregistrate 478 de întreprinderi ucraineano-române comune, cu un volum al investiţiilor din Ucraina de 12,27 milioane.
Datele Ministerului Economiei din România arată că volumul exporturilor către Ucraina au fost în primul semstru de 457,8 mil. $, în scădere cu 2,3%, ceea ce înseamnă că diferența majoră este la baza de raportare din 2013.
Potrivit unei analize a agenției Bloomberg, conflictul militar din estul Ucrainei sugrumă legăturile din interiorul economiei acestui stat. Principalele efecte constatate sunt următoarele:
- centralele electrice din vest au rămas fără cărbuni, din cauza întreruperilor din industria minieră;
- MHP, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, din Kiev, caută la import ouă de incubație, din Germania și Ungaria, după ce o unitate de producție pe care o deține în regiunea Donețk și-a întrerupt producția;
- Ucraina riscă o scădere a PIB de 10% în 2014;
- regiunile din est, aflate sub controlul rebelilor pro-ruși, au o contribuție de aproape 25% la producția industrială a țării;
- Zona Donbas, cu regiunile Donețk și Luhansk, este centrul producției de cărbune și oțel. În august, producția industrială din Luhansk a avut o scădere anuală de 85%, iar în Donețk, de 59%;
- Liza Ermolenko, analist la compania Capital Economics Ltd: Tot sistemul este inter-relaționat, iar companiile din restul Ucrainei vor suferi. Sunt canale indirecte, prin care conflictul din est afectează restul economiei – moneda, băncile, inflația, încrederea;
- Erik Berglof, economist BERD: Nu va fi ușor să repornească producția în multe dintre companiile a căror infrastructură de producție a fost afectată;
- Luptele au dus la oprirea comerțului cu Rusia și a fluxurilor de energie dinspre Rusia;
- Anastasiya Golovach, economist Banca Mondială: Întreruperea legăturilor economice și pagubele din infrastructură înseamnă că nu ne așteptăm la o revenire economică. Cel puțin în prima jumătate a anului 2015, scăderea PIB va continua.
Luna trecută, Kievul le-a cedat controlul separatiștilor asupra a două treimi din suprafața Donbasului, în ideea creării unui statut special. Luptele continuă însă în zona orașului Donețk.
Vlad Bârleanu