Noul val de sancțiuni, decis joi, va afecta firmele care au legături cu peninsula Crimeea
Deteriorarea suplimentară a situației de securitate din Ucraina va necesita înăsprirea regimului sancționatoriu existent la adresa Federației Ruse, potrivit unui răspuns al Ministerului de Externe de la București, pentru Sursa Zilei.
Negocierile din interiorul Uniunii Europene asupra sancțiunilor au devenit foarte complicate, în condițiile în care Moscova caută o breșă pentru a ”sparge” unanimitatea, iar unele state au o situație internă complicată, din cauza dependenței energetice față de Rusia sau a a pierderii unei piețe importante pentru propriile produse.
Potrivit unor semnale recente, directe și indirecte, Moscova a început o campanie agresivă de lobby asupra unor state al căror sprijin pe subiectul sancțiunilor îl consideră plauzibil. Cele mai vehiculate variante sunt Ungaria, Cipru și Italia.
Într-un interviu recent pentru Bloomberg, premierul ungar Viktor Orban a declarat: ”Vom lua parte la dezbatere cu intenția de a ajunge la un acord, dar nu poate fi un dictat sau un ordin, trebuie să fie o poziție comună.
Primul set de sancțiuni expiră în martie 2015, iar iar cele mai dure sancțiuni – cele aplicate sistemului bancar și companiilor din energie – expiră în iulie. Diplomația rusă încearcă să evite prelungirea acestor sancțiuni, fără să facă nicio concesie majoră în privința Ucrainei.
Joi, la Bruxelles, Consiliul European a decis adoptarea unor noi sancţiuni, care vizează companiile europene care au afaceri sau legături în Crimeea, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de ”anexarea ilegală” a acestui teritoriu de către Rusia. Astfel, sunt interzise toate investițiile, croazierele și furnizarea de mărfuri și servicii.
UE nu a impus încă noi sancțiuni la adresa Moscovei, în contextul în care Rusia este lovită de o criză financiară și monetară gravă, cu o devalorizare a rublei de 45% de la începutul anului.
Joi seară, cancelarul german Angela Merkel a avertizat că UE nu va relaxa regimul de sancțiuni dacă Rusia nu face concesii majore. ”Am decis în această seară că reperul pentru ridicarea sancțiunilor este integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Angela Merkel.
România își permite să aibă o poziție inflexibilă pe subiectul sancțiunilor, pentru că are un grad redus de dependență enegetică sau comercială față de Rusia și pentru că o recunoaștere a suveranității Moscovei asupra Crimeei ar duce la repunerea în discuție a zonelor economice exclusive de la Marea Neagră.
Potrivit unei analize din luna mai, România a înregistrat în ultimii ani exporturi către Rusia de 0,9% din PIB, iar gradul de dependență pe resursele de hidrocarburi importate din Rusia este de 13% din totalul consumului, față de o medie a UE de 22%.
Mai jos este poziția oficială a MAE, cu precizarea că întrebările au fost formulate înainte de Consiliul European de joi:
- Poziţia României a fost și rămâne una principială, fundamentată pe respectarea integrală a dreptului internaţional, esențial în asigurarea echilibrului şi stabilităţii, mai ales într-o regiune atât de complexă şi dinamică precum cea din care facem parte.
- La nivelul UE, România a susţinut un regim de sancţiuni cuprinzător şi temeinic fundamentat, menit să determine Federaţia Rusă să respecte dreptul internaţional. În acest sens, România a contribuit, încă de la adoptarea primelor măsuri restrictive având în vedere situația din Ucraina, precum și anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului, la formularea unui răspuns european unitar, pledând pentru un mesaj clar și neechivoc adresat Federației Ruse.
- O eventuală relaxare a măsurilor restrictive nu poate fi luată în calcul decât în cazul înregistrării unor evoluții pozitive substanțiale pe teren şi al îndeplinirii integrale a angajamentelor asumate prin intermediul Acordurilor de la Minsk. O deteriorare a situației din teren va necesita un răspuns adecvat al comunității internaționale, îndeosebi prin înăsprirea regimului sancționatoriu existent.
- Totodată, având în vedere că anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului continuă, politica UE de nerecunoaștere și condamnare a acestui act urmează a fi consolidată prin noi măsuri restrictive, susținute și de România, măsuri care includ, între altele, interdicții privind investițiile.