Banca Națională a României a publicat o analiză a evoluției inflației, PIB, comerțului exterior, consumului și producției industriale, care a stat la baza deciziei de miercuri de a menține dobânda cheie la 2,25% pe an. ”Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare”, se arată într-un comunicat al BNR. În context, BNR atrage din nou atenția asupra responsabilității Guvernului, în ”războiul rece” dintre cele două instituții: ”Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și evoluţia reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.
Elementele luate în calcul de BNR:
- Rata anuală a inflației a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72%, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze țin de efectele de bază asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale și energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.
- Rata anuală a inflației CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8% în ianuarie şi 2,9% în februarie 2018, de la 2,4% în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor.
- Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,7% în ianuarie şi 2,1% în februarie 2018, de la 1,3% în luna decembrie 2017; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6% în februarie, de la 1,1% în luna decembrie 2017.
- Creșterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuși robustă, la 6,9%, după nivelul de 8,8% atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză. Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deși cu o contribuție diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creștere a venit de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015.
- Exportul net și-a mărit contribuția negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete).
- Pe ansamblul anului 2017, creșterea economică a accelerat la 7%, în condițiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar și a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB.
- Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menținerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producției industriale, precum și a celei aferente activității de comerț și servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real.
- Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în trimestrul I 2018, în contextul creşterii uşoare a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului.
- Pe ansamblul primelor două luni ale anului 2018, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să‑şi mărească ponderea în creditul total, până la 62,9% la sfârşitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6% în mai 2012). Pe ansamblul anului 2017 dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat (5,6%) s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă.
- Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii și a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului țintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.
- Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate și a celor volatile; ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condițiile de pe piața muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei și a inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 mai 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.
V.B.