Banca Națională a României a transmis miercuri că menține dobânda de politică monetară la 1,75%, iar ulterior a comunicat pe larg rațiunile care au stat la baza acestei decizii. BNR se declară preocupată de impactul tensiunilor internaționale și de creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Motive:
- Datele statistice relevă menținerea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ, începând cu luna iunie 2015, în linie cu prognoza, ca efect al extinderii aplicării cotei reduse de TVA de 9% la toate alimentele, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică, precum și al scăderii prețului combustibililor.
- În noiembrie 2015, nivelul agregat al prețurilor de consum a fost mai mic cu 1,1% față de cel din luna similară a anului anterior. Rata medie anuală a inflaţiei a fost de -0,4 la sută în luna noiembrie 2015, in timp ce indicele armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a consemnat o rată medie anuală de -0,3%.
- Analiza datelor statistice indică însă că în absența influenței reducerii cotei TVA, rata anuală a inflației ar fi fost în apropierea nivelului de 2%, plasându-se astfel în interiorul intervalului asociat țintei staționare de 2,5% +/- 1 punct procentual.
- Accelerarea creșterii economice în trimestrul III 2015 (până la 3,6%) a fost susţinută de expansiunea consumului privat, pe fondul creşterii veniturilor nominale ale populaţiei, al redresării activităţii de creditare, al reducerii impozitării indirecte și al sporirii încrederii în economie. Excluzând impactul agriculturii – sector puternic afectat de randamentele scăzute ale culturilor de toamnă – produsul intern brut a înregistrat cel mai alert ritm anual din perioada postcriză (peste 5 %).
- Rezervele valutare s-au situat la finele anului 2015 la nivelul de 32 mld. €, similar celui consemnat la sfârșitul anului anterior, după acoperirea plăţilor scadente aferente serviciului datoriei externe publice și public-garantate (de aproximativ 7,2 mld. €), fiind alimentate în principal de intrări de fonduri europene şi de împrumuturi ale statului pe pieţele externe. Deficitul de cont curent a rămas la un nivel sustenabil, de sub 1% din PIB, în pofida accelerării consumului, în condițiile îmbunătățirii balanței serviciilor și ale majorării transferurilor de la Uniunea Europeană, fiind acoperit integral de intrări autonome/investiții directe.
- Aceste evoluții au contribuit la menținerea unei relative stabilități a cursului de schimb al monedei naţionale faţă de euro, acesta oscilând într-o bandă relativ îngustă de variaţie în anul 2015 deși piețele externe au fost marcate de fluctuațiile ale aversiunii globale față de risc, tensiuni geopolitice şi de divergenţa dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale.
- Ratele dobânzilor pe piața monetară interbancară au continuat să scadă, atingând minime istorice, reflectând reducerile ratei dobânzii de politică monetară și gestionarea adecvată a lichidității. Caracterul acomodativ al condițiilor monetare reale în sens larg a contribuit la revigorarea procesului de creditare în monedă națională. Astfel, creditului neguvernamental și-a consolidat dinamica anuală în teritoriu pozitiv exclusiv pe seama avansului împrumuturilor în monedă națională (atât prin acordare de credite noi cât și prin conversia celor acordate anterior). Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară – 50,9% din total în luna noiembrie 2015 față de un minimum de 35,6% în mai 2012 –, asigurând astfel o mai bună transmisie a politicii monetare și premisele pentru gestionarea riscurilor la adresa stabilității financiare.
- În perspectivă, evoluțiile din mediul extern sunt marcate de incertitudini legate de fragilitatea creșterii economice globale și de volatilitatea piețelor financiare internaționale, iar pe plan intern, preocupantă este creșterea deosebit de amplă a cheltuielilor bugetare la finalul anului 2015, precum și a deficitului bugetar în intervalul de prognoză.
- Pe termen scurt se reconfirmă readâncirea temporară în teritoriu negativ a ratei anuale a inflației, ca efect al unei noi runde de reduceri a impozitelor indirecte (scăderea cotei standard de TVA la 20% de la 24% începând cu 1 ianuarie 2016). Aceasta va fi urmată de o revenire în teritoriu pozitiv după epuizarea efectelor reducerii TVA din iunie 2015 și pe fondul relaxării conduitei politicii fiscale și al creșterii costurilor unitare cu forța de muncă. În același timp, se remarcă persistența riscurilor și incertitudinilor asociate unor evoluții din mediul extern dar și din cel intern – în principal perspectivei conduitei politicii fiscale și a reformelor structurale în contextul anului electoral.
De asemenea, BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit cu două puncte procentuale, la 12%, iar rata RMO pentru pasivele în lei se menţine la 8%.