Anxietatea cronică poate fi mult mai mult decât o pacoste psihologică – deseori duce la o presiune fizică asupra diferitelor sisteme ale corpului, inclusiv asupra sistemelui nervos, cardiovascular, digestiv, imunitar și respirator.
În timp ce anxietatea temporară este o parte normală a vieții, anxietatea cronică vă poate eroda semnificativ calitatea vieții. Cunoscută în primul rând pentru modificările comportamentale, impactul anxietății nu se oprește aici, ci poate duce, de asemenea, la repercusiuni grave asupra sănătății fizice.
Anxietatea, o experiență de viață comună, se poate manifesta fizic în mai multe moduri, cum ar fi respirația rapidă, modificarea ritmului cardiac, amețeli, disconfort gastrointestinal și multe altele. Aceste simptome fac parte din răspunsul normal al organismului la stres, echipându-vă pentru a face față situațiilor intense prin creșterea fluxului sanguin către creier. Cu toate acestea, atunci când aceste reacții devin excesive sau persistente, ele pot culmina cu efecte acute atât asupra sănătății dumneavoastră mentale, cât și fizice.
Tulburările de anxietate pot începe în orice etapă a vieții, de obicei între adolescența timpurie și vârsta adultă tânără. Femeile sunt mai frecvent afectate decât bărbații, după cum afirmă Asociația Americană pentru Anxietate și Depresie (ADAA). Evenimentele de viață stresante pot amplifica riscul de a suferi de o tulburare de anxietate, simptomele putând să se manifeste la scurt timp după eveniment sau mulți ani mai târziu. În plus, afecțiunile medicale grave sau tulburările legate de consumul de substanțe pot precipita o tulburare de anxietate.
Recunoașterea diferitelor tulburări de anxietate
Există o serie de tulburări de anxietate, care afectează indivizii în moduri distincte:
– Tulburarea anxioasă generalizată implică o anxietate excesivă fără o cauză rațională, afectând anual milioane de adulți. Ea poate varia de la forma ușoară, permițând funcționarea zilnică, la severă, perturbând semnificativ viața.
– Tulburarea de anxietate socială înglobează teama intensă de interacțiune socială și îngrijorarea de a fi evaluat negativ de către ceilalți. Acest lucru poate duce la sentimente de rușine și izolare.
– Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) provine din evenimente traumatice și poate apărea la scurt timp după eveniment sau după ani de zile.
– Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD) se caracterizează prin comportamente compulsive sau gânduri intruzive.
– Fobiile sunt temeri intense față de anumite situații sau obiecte, care determină evitarea.
– Tulburarea de panică include atacurile de panică, care sunt valuri bruște și intense de teroare sau de teamă, împreună cu simptome fizice precum dureri în piept sau dificultăți de respirație.
Impactul anxietății asupra sistemelor organismului
Anxietatea cronică și atacurile de panică determină creierul să elibereze în mod constant hormoni de stres, care pot exacerba simptome precum durerile de cap și depresia. În timp, acești hormoni, mai ales atunci când sunt prezenți în mod cronic în sistem, pot duce la efecte dăunătoare asupra sănătății fizice, cum ar fi creșterea în greutate din cauza expunerii pe termen lung la cortizol.
În sistemul cardiovascular, tulburările de anxietate pot declanșa bătăi rapide ale inimii, palpitații și dureri în piept, crescând riscul de hipertensiune arterială și de boli de inimă și putând exacerba afecțiunile cardiace existente.
Sistemele excretor și digestiv sunt, de asemenea, afectate, anxietatea contribuind la dureri de stomac, greață și o serie de probleme digestive, inclusiv o legătură potențială cu dezvoltarea sindromului de intestin iritabil post-infecție.
Pentru sistemul imunitar, răspunsul la stres pe termen scurt poate fi benefic, dar stresul cronic poate împiedica capacitatea organismului de a reveni la funcționarea normală, slăbind răspunsul imunitar și reducând eficacitatea vaccinărilor de rutină.
Sistemul respirator este compromis în mod similar de anxietate, care poate provoca o respirație rapidă și superficială și poate exacerba afecțiuni precum BPOC și astm.
Simptome suplimentare legate de tulburările de anxietate
Tulburările de anxietate pot duce, de asemenea, la tensiune musculară, retragere socială și depresie. Cei cu PTSD ar putea experimenta flashback-uri, amorțeală emoțională și răspunsuri de sperietură crescute. Alte simptome pot include coșmaruri, tulburări de somn și tristețe persistentă.
„Atunci când oamenii se confruntă cu aceste simptome fizice, se datorează faptului că organismul lor a escaladat la o stare de alertă ridicată și nu se poate deconecta”, a explicat psihologul Karen Cassiday într-un interviu pentru publicația americană „The Cut”. „Este similar cu motorul unei mașini care funcționează la turații ridicate fără a fi în viteză”.
Printre cele mai răspândite consecințe fizice ale anxității se numără:
Afecțiunile cardiace
Anxietatea poate face ca inima să bată mai repede și mai tare, ceea ce este de obicei temporar. Cu toate acestea, anxietatea cronică poate face ca inima să lucreze prea mult timp, crescând riscul de probleme legate de inimă. Cercetările, inclusiv studiile efectuate de Harvard Medical School și de Lown Cardiovascular Research Institute, indică faptul că persoanele care suferă de tulburări de anxietate au un risc dublu de atac de cord în comparație cu cei care nu au astfel de tulburări.
Tensiunea arterială ridicată
Anxietatea continuă poate provoca creșteri tranzitorii ale tensiunii arteriale din cauza răspunsului organismului de tip „luptă sau fugi”, care, în timp, poate contribui la o tensiune arterială ridicată susținută, cu potențiale daune la nivelul inimii, creierului și rinichilor, precum și un risc crescut de accidente vasculare cerebrale, după cum a evidențiat Dr. Sheldon G. Sheps de la Mayo Clinic.
Astmul și problemele de respirație
Anxietatea este adesea însoțită de o respirație rapidă și poate constrânge căile respiratorii, exacerbând astfel astmul. Studiile, inclusiv o cercetare de 20 de ani publicată în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, au legat tulburările de panică de o incidență mai mare a apariției astmului. Anxietatea poate duce, de asemenea, la mai multe vizite la spital pentru pacienții cu boli pulmonare obstructive cronice, după cum a raportat Harvard.
Probleme digestive și gastrointestinale
Anxietatea poate provoca frecvent greață și alte neplăceri digestive. Asociația Americană pentru Anxietate și Depresie notează o asociere între anxietate și sindromul colonului iritabil. Un studiu din 2013 în Annals of Epidemiology a observat, de asemenea, mai multe diagnostice de ulcer în rândul celor cu anxietate.
Insomnie
Tulburările de anxietate sporesc semnificativ riscul de insomnie, după cum confirmă Clinica Mayo. Privarea cronică de somn nu numai că afectează judecata și funcția imunitară, dar poate, de asemenea, crește probabilitatea de boli de inimă, accident vascular cerebral și chiar și alte tulburări de anxietate.
Zahărul din sânge crește
Hormonii de stres eliberați în timpul episoadelor de anxietate determină ficatul să producă mai multă glucoză pentru energie. În timp ce organismul reechilibrează de obicei nivelul de zahăr din sânge după o criză, episoadele repetate pot spori riscul de diabet de tip 2, în special pentru cei deja predispuși, potrivit Asociației Americane de Psihologie.
Slăbirea imunității
Anxietatea poate compromite eficiența sistemului imunitar, făcând organismul mai sensibil la viruși și mai puțin capabil să combată infecțiile, deoarece hormonii de stres modifică răspunsul sistemului imunitar, spune John Hamilton de la Mountainside Treatment Center.
Creșterea în greutate
Mâncatul de stres provocat de anxietate poate duce la creșterea poftelor și la consumul excesiv de „alimente de confort” bogate în calorii, care oferă o ușurare temporară prin eliberarea de serotonină. Supraalimentarea cronică și impactul cortizolului pot duce la acumularea de grăsime corporală, după cum afirmă Dr. Shawn M. Talbott în WebMD.
Tensiunea musculară
Anxietatea persistentă poate face ca mușchii să rămână încordați, ceea ce duce la durere și durere cronică. Anxietatea poate contribui, de asemenea, la dureri de cap cauzate de tensiune, migrene și chiar probleme dentare din cauza încleștării maxilarului.
Emanuel Stan