-0.1 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 0:47
No menu items!

Cum funcționa rețeaua de evazioniști care a păgubit statul cu 50 de milioane de euro

spot_img

evaziune_fiscala

O rețea de firme-fantomă, controlată prin interpuși, mărfuri vândute fără acte și restituri ilegale de TVA. Aceasta este, în principal, „rețeta” grupării de evazioniști – care ar fi fost protejată de procurorul Angela Nicolae, de la Parchetul General, și de senatorul Niculae Bădălău – și care ar fi prejudiciat statul cu 50 de milioane de euro, în doar doi ani.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a explicat, luni, într-un comunicat de presă, cum funcționa rețeaua de evaziune care viza obținerea monopolului în privința producției și desfacerii produselor din carne, pe piața din România.

Astfel, potrivit DNA, fiecare membru al grupului avea atribuții bine determinate:

  • unii dintre suspecți aveau atribuții pe linia înființării firmelor fantomă;
  • alți suspecți aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor străini în vederea plasării acestora ca asociați în cadrul firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, iar alții aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor români dispuși să-și asume calitatea de asociat și administrator al firmelor de acest gen, în schimbul unor sume de bani;
  • alți suspecți erau implicați în reprezentarea firmelor fantomă înființate în relația cu autoritățile fiscale și în identificarea funcționarilor fiscali care să-i sprijine (ex: prin mușamalizarea controalelor fiscale, prin neefectuarea controalelor fiscale);
  • unii dintre suspecți au intermediat legăturile cu funcționari din cadrul ANAF cu atribuții în verificarea firmelor și s-au implicat în soluționarea controalelor fiscale asupra societăților fantomă;
  • alți suspecți aveau atribuții de întocmire a documentației contabile pentru operațiunile comerciale realizate de către firmele fantomă;
  • alți suspecți au coordonat operațiunile de transport și au menținut legătura cu șoferii, cu reprezentanții firmelor beneficiare.

În rezoluția de începere a urmăririi penale în acest caz, procurorii mai arată că „membrii grupării desfășurau activități având ca scop principal reducerea substanțială a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate”.

„Concomitent, erau evidențiate cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale ori erau evidențiate alte operațiuni fictive. De asemenea, sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale, reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală. În același timp, persoanele suspectate au procedat la stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA”, mai arată anchetatorii.

Potrivit acestora, membrii rețelei au derulat „operațiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piața internă, cu eludarea legislației privind obligațiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit ș.a.), în care au fost implicate societăți comerciale pe care membrii grupului le-au folosit pentru reducerea masei impozabile”.

Astfel, membrii grupării declarau fictiv raporturi comerciale intracomunitare și menționau, tot fictiv, că operațiunile ar fi fost susținute și prin realizarea de tranzacții bancare în „buclă”. În realitate, operațiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăților în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea inițiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor.

„De asemenea, pentru eludarea sistemului de taxe și impozite, impus de legislația financiară a statului român, reprezentanții societăților menționate recurgeau la <<reglarea>> balanței de TVA sub forma corelării valorii achizițiilor cu livrările efectuate, uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăți comerciale cu un comportament de tip <<fantomă>>, controlate prin interpuși”, conchid procurorii.

Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada 2011-2013 fost estimată la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit și TVA neachitate, precum și TVA rambursat prin declararea de operațiuni fictive.

R.D.