Scena politică din SUA este divizată profund, în această perioadă, între partizanii lui Donald Trump și establishment-ul sedimentat în ultimele decenii prin bipartidismul din Washington DC. Trump a câștigat alegerile tocmai prin fructificarea imaginii de outsider în raport cu politicienii de profesie și prin promisiunea de a curăța sistemul (drain the swamp).
În prezent, tema principală a scandalului politic este implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016, câștigate de Trump. Această implicare a fost dovedită de instituțiile americane, ceea ce a generat și sancțiuni la adresa Moscovei. Elementul de dispută este în ce măsură Trump sau apropiații săi au știut sau au fost în legătură cu serviciile secrete rusești în acele acțiuni (Russia collusion). În cazul unui răspuns afirmativ, Trump ar putea fi acuzat de trădare și demis (impeachment). Trump neagă și afirmă că persoanele care au lucrat în campania sa și s-au întâlnit cu agenți de influență ai rușilor au făcut-o fără știința lui, iar continuarea investigațiilor reprezintă o răzbunare a establishment-ului politico-militar (deep state) și a ONG-urilor finanțate de George Soros. În urmă cu o săptămână, Washington Post a dezvăluit că un grup de congresmeni republicani pregătește demiterea procurorului-general adjunct Rod J. Rosenstein, cel care supraveghează Ancheta condusă de investigatorul special Robert S. Mueller. Motivul este că Rosenstein a refuzat să ofere detalii Congresului despre investigație, sugerând că parlamentarii se comportă ca mafioții, încercând să ”extorcheze”.
În această luptă politică, Trump este susținut de cei care l-au adus în funcția de președinte: social-conservatori, tradiționaliști, evangheliști, oameni cu pregătire redusă sau medie (blue collar), dar și oameni fără o afiliere ideologică precisă, ci doar dezamăgiți de exoluțiile economice din ultimii ani. Tucker Carlson, unul dintre cei mai cunoscuți comentatori conservatori și realizator al postului Fox News, a descris situația, iar asemănările cu ceea ce se întâmplă în România sunt evidente. Sursa Zilei redă comentariul lui Carlson, cu mici adaptări impuse de context:
”Miza este mult mai mare decât avantajul politic pe termen scurt al vreunuia din cele două partide. Investigația despre implicarea Rusiei în alegeri a dominat agenda guvernamentală din prima zi de când Trump a preluat funcția. Este tot ceea ce gândesc sau vorbesc toți cei din Washington. Nici nu se mai aude de posibilele războaie din Asia de Est sau din Orientul Mijlociu sau de faptul că economia sau cultura noastră se schimbă mai rapid decât poate oricine să înțeleagă sau să digere.
În Washington, contează numai investigația lui Mueller și vă puteți întreba despre ce este vorba în această investigație? Ce investighează Mueller? Se pare că nimeni nu cunoaște, cu excepția lui Rod Rosenstein. El știe, dar nu vrea să spună Congresului. Vara trecută, Rosenstein a scris un raport prin care a detaliat scopul anchetei comitetului independent, iar părți esențiale ale acestui document rămân secrete. Congresul ar vrea să le vadă. Constituția noastră cere ca reprezentanții aleși să supervizeze Departamentul Justiției (Procuratura – n.r.). De ce? Pentru ca birocrații care au la dispoziție instituții de forță și puteri de a supraveghea și asculta să fie responsabilizați. Le dăm arme, îi lăsăm să ne aresteze, să ne trimită la închisoare, să ne intre în conturile de e-mail, să ne asculte telefoanele. Au multă putere. În schimb, ei promit să nu abuzeze de această putere. Dacă este vreo îndoială cu privire la onestitatea lor, noi verificăm. Aceasta este transparența. Birocrații Guvernului urăsc această transparență. preferă să facă munca în secret.
Secretomania este scutul care îi protejează de ochiul public. Și nu doar în acest caz. De exemplu, Comisia de investigare a implicării Rusiei în alegeri, a Camerei Reprezentanților. I-a luat un an să ajungă la concluzii, la raportul final de 253 de pagini. Dar majoritatea dintre noi nu l-au putut citi, pentru că lipseau elemente cheie: câți dintre apropiații lui Trump au fost spionați de administrația Obama în campania din 2016? Ar fi bine să știm asta. Ne pare rău, este secretizat! Este vreo dovadă că guvernul Rusiei a coordonat spargerea serverelor Partidului Democrat și a răspândit informațiile? Și aceste informații au fost ascunse. Dar ce spuneți de asta: Raportul spune că agenții FBI care l-au audiat pe Michael Flynn nu credeau că acesta mințea. Dar, Flynn a pledat vinovat pentru mărturie falsă în fața acelor agenți, iar viața lui a fost distrusă, ca urmare. Și-a vândut casa ca să aibă bani de apărare. Ce se întâmplă? Nu știm. Această informație a fost secretizată. De ce se fac aceste secretizări? Nu știm nici asta. Am întrebat, nu ne răspunde nimeni. (…)
Aproape nimeni nu mai are încredere în administrație, iar acesta este un subiect asupra căruia ambele părți pot cădea de acord. Este un singur mod de a repara: lumina zilei. Nu vă mai ascundeți, nu mai mințiți, spuneți-ne ce se întâmplă de fapt. Rosenstein nu a are intenția de a acționa astfel. Într-un interviu de astăzi (2 mai – n.r.), Rosentein a comparat solicitările pentru transparență din partea Congresului cu o acțiune a Mafiei.
Extorcare? De ce nu responsabilitate? Nimeni nu l-a ales pe Rosenstein în vreo funcție. Și pe niciunul din acești oameni. Ei lucrează pentru noi. Presupunem că în numele nostru. Când nu ne explică ce fac sau de ce fac, este un semn sigur, întotdeauna și peste tot, că au început să lucreze împotriva noastră. Asta înseamnă de fapt.”
T.S.