Ministerul Afacerilor Externe a prezentat, sâmbătă, cronologia acţiunilor desfăşurate în criza din Afganistan, arătând că a acţionat pe trei coordonate principale: eforturi concrete de sprijin pentru evacuarea cetăţenilor români; comunicare publică eficientă şi în timp real; coordonare permanentă şi poziţionare solidă la nivelul organizaţiilor internaţionale relevante. Din celula de criză coordonată de MAE au făcut parte și Ministerul Apărării Naționale dar și cele două servicii de informații, SIE și SRI.
Conform MAE, încă din 13 august s-a reevaluat şi ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan, astfel că cetăţenii români aflați acolo au fost îndemnați să părăsească de urgenţă statul şi să evite orice deplasare. Apelul conținea și îndemnul ca românii care se aflau deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României în Pakistan şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă. La aceeași dată, a fost convocată Celula de criză inter-instituţională, pentru demersurile de evacuare în siguranţă a cetăţenilor români.
„La momentul procesării primelor date disponibile şi luării deciziei organizării unei misiuni a Forţelor Aeriene Române, la nivelul Ambasadei României la Islamabad îşi înregistraseră prezenţa 60 de cetăţeni români cu activităţi în Afganistan, ca angajaţi ai Delegaţiei UE în această ţară, ai Misiunii ONU de Asistenţă în Afganistan (UNAMA), respectiv ai unei companii de securitate şi unui ONG. La momentul accelerării deteriorării situaţiei de securitate, o parte dintre aceşti cetăţeni români părăsiseră deja teritoriul afgan, pentru efectuarea concediului de odihnă.
De asemenea, 11 cetăţeni români, angajaţi ai Delegaţiei UE în Afganistan, fuseseră evacuaţi în urma cu scurt timp către Doha, urmând a-şi continua călătoria spre România, imediat ce vor fi fost îndeplinite toate procedurile specifice”, arată MAE.
Astfel, din datele deţinute de MAE şi făcute publice în 16 august, în Afganistan se aflau la momentul respectiv 35 de cetăţeni români, în principal personal de securitate angajat de UNAMA, respectiv de o companie de profil.
MAE, prin Ambasada României la Islamabad, a menţinut legătura cu cetăţenii români în toată această perioadă. În acelaşi timp, la nivelul celulei de criză inter-instituţionale, în 16 august şi 17 august, împreună cu Ministerul Apărării şi Forţele Aeriene Române, au fost parcurse în regim de urgenţă proceduri pentru deplasarea avionului militar la Kabul în vederea evacuării cetăţenilor români. De asemenea, autorităţile române au luat în considerare permanent şi alte variante de evacuare, în special zborurile operate de partenerii strategici ai României, Statele Unite şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, existând determinarea expresă de a utiliza orice oportunitate în sprijinul cetăţenilor români.
În 17 august, MAE a comunicat că alţi 16 cetăţeni români părăsiseră deja ţara. De asemenea, ca rezultat al apelurilor repetate către cetăţenii români de a contacta Ambasada României de la Islamabad, a fost înregistrată prezenţa a încă 7 persoane, în Afganistan aflându-se la acel moment, conform evidenţelor de la nivelul ambasadei la Islamabad, 27 de cetăţeni români.
„Informaţiile disponibile despre cei 27 de cetăţeni din Afganistan indicau că o parte dintre aceştia se aflau deja în incinta Aeroportului Internaţional „Hamid Karzai” din Kabul, iar o parte se aflau în alte locaţii. Cetăţeni români activi în cadrul misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite de asistenţă în Afganistan se aflau într-o clădire a ONU din Kabul, exprimându-şi însă, la momentul respectiv, ca şi ulterior, opţiunea de a fi evacuaţi conform planului ONU în acest sens.
De asemenea, un alt grup de cetăţeni români se afla într-o bază militară în apropierea Aeroportului Internaţional din Kabul, fiind întreprinse demersuri pentru asigurarea tranzitului acestora către aeroportul menţionat”, mai arată MAE.
Aeronava militară românească a aterizat la Kabul în noaptea de 18 spre 19 august şi a reuşit evacuarea, în această primă etapă, a unui cetăţean român.
„Condiţiile de securitate deosebit de dificile şi periculoase din Kabul au făcut ca accesul altor grupuri de cetăţeni români spre aeroport să nu poată fi realizat până la momentul prezenţei aeronavei româneşti pe aeroport, deşi exista o astfel de perspectivă. La momentul derulării operaţiunii de către aeronava militară românească, erau înregistraţi ca fiind prezenţi în Afganistan 33 de cetăţeni români. Cea mai mare parte a cetăţenilor români care au optat pentru evacuare se aflau, însă, în afara aeroportului internaţional, autorităţile române din cadrul celulei de criză interinstituţionale efectuând demersuri complexe, pe canale specifice, pentru asigurarea transferului lor în siguranţă către aeroport.
La 19 august, un al doilea zbor la Kabul al aeronavei militare de transport româneşti s-a desfăşurat în bune condiţii, reuşind evacuarea a încă unui cetăţean român (angajat al unei agenţii NATO, aflat deja pe aeroportul internaţional din Kabul, care a optat recent pentru evacuare), precum şi a trei cetăţeni ai unor state europene şi/sau aliate: un cetăţean bulgar, unul britanic şi unul american.
„În ceea ce priveşte cetăţenii afgani, MAE a primit solicitări din partea a opt cetăţeni afgani (translatori, traducători, ghizi etc.) care au colaborat în trecut cu instituţii şi autorităţi internaţionale, inclusiv cu reprezentanţi români în Afganistan. De asemenea, s-au primit solicitări de evacuare din partea a 12 studenţi afgani înregistraţi sau acceptaţi la studii în România. Lista cetăţenilor afgani pentru evacuare a fost extinsă pe baza unor solicitări punctuale primite din partea unor cetăţeni afgani, membri de familie ai celor menţionaţi anterior”, precizează MAE.
În dimineaţa de 20 august, un grup format din 14 cetăţeni români, angajaţi ai unei companii de securitate cu activităţi în Afganistan, a fost transferat în incinta Aeroportului din Kabul, în siguranţă, pregătindu-se pentru evacuare. În aceeași zi, au fost extrase în condiţii de siguranţă 23 persoane, dintre care 16 cetăţeni români şi 7 cetăţeni străini (5 bulgari, 1 britanic şi 1 american).
„Pe parcursul realizării acestor demersuri complexe, MAE a acordat o atenţie specială comunicării publice eficiente, atât din raţiuni de transparenţă instituţională completă pe fondul unui interes public major, cât şi pentru a transmite mesaje importante cetăţenilor români aflaţi în Afganistan pentru a le putea oferi sprijinul necesar.
E. Stan