Laura Codruța Kovesi a fost ținta unei operațiuni de spionaj care a eșuat lamentabil, arată rechizitoriul procurorilor DIICOT din dosarul Black Cube. Spionii au fost găsiți „dezorientați” pe stradă de polițiștii din Capitală, iar acuzarea lui Daniel Dragomir se bazează pe probe furnizate de firma israeliană, în condițiile în care fostul angajat al SRI, condamnat recent și într-un dosar de corupție, a refuzat să dea declarații.
Extrasul din rechizitoriul Black Cube poate fi accesat aici.
Dosarul a fost deschis în aprilie 2016, după ce Serviciul de Protecție și Pază a sesizat Serviciul Grupuri Infractionale Violente din cadrul Poliției Capitalei.
„Începând cu data de 31.03.2016, persoane necunoscute, de pe numărul de apel *** (cartelă de telefon mobil înregistrată în Marea Britanie), i-au contactat telefonic în mod repetat, pe membrii familiei procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, *** , pe o prietenă a fratelui său, precum şi pe consilierul său personal. Deşi persoanele contactate au solicitat să nu mai fie deranjate, acţiunile persoanelor necunoscute au continuat, refuzând să răspundă de unde au numerele de telefon şi de unde cunosc titularii acestora.”, se arată în rechizitoriul DIICOT.
SPP a furnizat poliției numele și locul în care se aflau suspecții, iar polițiștii capitalei i-au găsit, înainte de micul dejun, „dezorientați”.
„Persoana respectivă a fost legitimată, fiind identificată ca fiind numitul W.R. , ulterior fiind percheziţionată, condusă la sediul DGPMB şi preluată de către lucrătorii de poliţie din cadrul DGPMB – S.G.I.V. (…) De asemenea, din procesul verbal din data de 02.04.2016, rezultă în esenţă faptul că, lucrători de poliţie din cadrul Secţiei 18 Poliţie – B.O.P., în jurul orei 09:20, aflându-se în serviciul de patrulare pe zona de competenţă, hotel ***, au observat la un moment dat o persoană de sex bărbătesc, care părea dezorientat.”, rețin anchetatorii.
Procurorii au cerut explicații despre modul în care polițiștii au ajuns să-i identifice pe cei trei spioni.
”D.G.P.M.B. – Secţia 18 Poliţie a comunicat faptul că, agenţii de siguranţă publică s-au deplasat în teren în baza unei acţiuni a D.G.P.M.B., la solicitarea şefului Poliţiei Sectorului 5 Bucureşti, în vederea acordării de sprijin pentru interceptarea şi depistarea a două persoane despre care existau indicii că erau cazate la *** Hotel, situat la adresa din Bucureşti şi urmau să plece spre Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Urmare a solicitărilor organului judiciar, D.G.P.M.B. – Secţia 18 Poliţie a înaintat la data de 10.04.2020, rapoartele lucrătorilor de poliţie, aceştia menţionând faptul că, din cauza trecerii timpului, nu pot oferi detalii cu privire la împrejurările în care numitul W.R. a fost depistat şi predat lucrătorilor de poliţie din cadrul D.G.P.M.B. – S.G.I.V.”, au fost explicațiile primite de anchetatori.
La scurt timp, dosarul înregistrat ca „hărţuire”, a fost preluat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General. Toți cei trei au declarat că se află la București în calitate de angajaţi BLACK CUBE şi „au primit ca sarcină din partea conducerii firmei să se deplaseze în Mun. Bucureşti, să contacteze anumite persoane din apropierea unei persoane publice, să acceseze conturile de e-mail ale acestora prin spargerea parolelor, pentru ca în final să copieze conţinutul e-mailurilor, pe care să le predea conducerii firmei. Totodată, din declaraţiile acestora a reieşit faptul că toate aceste date erau necesare în vederea identificării unor infracţiuni de corupţie sau date compromiţătoare cu privire la persoana publică vizată.”, acesta fiind și motivul pentru care dosarul a fost declinat, în aceeași zi, la DIICOT.
Procurorii fac referire în rechizitoriu și la comunicatele prin care Black Cube afirma că investiga în mod legal suspiciuni de corupţie în interiorul Guvernului de la Bucureşti şi a agenţiilor sale şi că arestarea s-a efectuat după ce au fost descoperite informaţii şi date importante:
„Recent, compania a contractat în România un proiect de colectare a probelor privind fapte serioase de corupţie în interiorul Guvernului şi al agenţiilor sale. În timpul acestei activităţi, doi dintre angajaţii companiei au fost arestaţi după ce au descoperit informaţii importante (…) Reamintim că toţi angajaţii companiei respectă legile ţării, iar acuzaţiile la adresa lor sunt nefondate şi neadevărate. Avem încrederea că adevărul va ieşi la iveală şi că amândoi vor fi eliberaţi şi se vor întoarce acasă în următoarele zile.”, a fost declarația preluată de procurori.
În ciuda poziției publice, Black Cube a oferit procurorilor un CD conținând toate discuțiile purtate cu Daniel Dragomir, inclusiv comanda lansată de fostul angajat al SRI pe 1 februarie 2016, discuții telefonice, dar și ambientale. Ca să contureze interesul lui Daniel Dragomir în dosarul de spionaj, procurorii enumeră ca probă și urma scrierii numelui procurorului de caz pe un plic de la bancă.
„Prin raportul de constatare criminalistică cu nr. *** , specialiştii din cadrul I.G.P.R. – Institutul Naţional de Criminalistică, au concluzionat printre altele faptul că, menţiunile executate cu instrument scriptural cu mină tip creion, depuse pe aversul scrisorii emise de O.T.P. Bank, au fost executate de numitul D.D.”, subliniază anchetatorii.
Și chiar dacă nu a dat declarații, și nici nu a oferit confirmări, procurorii i-au urmărit pozițiile publice și le-au folosit pentru completarea probatoriului – fie pentru a compara vocea din înregistrările predate de Black Cube, fie pentru a arăta cât de mult s-a concentrat Daniel Dragomir să deturneze investigația, afirmând că „va spune adevărul despre anumite persoane care ar fi responsabile şi care ar fi stat în realitate în spatele operaţiunii BlackCube, inducerea în eroare a organelor judiciare de către israelieni (organul de urmărire penală cercetând piste şi ipoteze nereale)”, pe care i-a acuzat că ar fi falsificat înregistrări și documentele contabile care demonstrau înțelegerea și plata făcută de fostul ofițer SRI.
„Numitul D.Z. a procedat la predarea unui suport optic pe care se aflau mai multe fişiere audio şi foto, pretinzând că în conţinutul respectivelor fişiere se regăsesc probe care atestă că interlocutorii D.Z. şi *** ar fi dialogat cu o persoană, în ziua de 01.02.2016, iar aceea persoană ar fi persoana vătămată D.D. . S-a mai pretins că în continuarea dialogului, persoana vătămată ar fi luat legătura cu D.Z. şi A.Y. (ambii angajați ai ***), prin intermediul unor aplicaţii informatice instalate pe telefonul mobil, atât aplicaţii de voce (Silent Phone) cât şi aplicaţii de mesagerie (Wickr), şi că le-ar fi transmis acestora diferite informaţii publice, dar care ar dovedi faptul că persoana vătămată ar fi fost “creatorul acelei comenzi” a activităţii desfăşurate de Black Cube. Persoana vătămată D.D. a susţinut astfel că respectivele înregistrări sunt în mod vădit falsificate, fiind folosite ca un mijloc de manipulare a anchetei penale în dosarul cu nr. *** .”, completează procurorii.
La capitolul circumstanțe personale, procurorii DIICOT rețin că pe numele lui Daniel Dragomir a fost deja emis un madat internațional de arestare pentru pedeapsa de 3 ani și 10 luni primită într-un dosar de corupție. El urmează să fie judecat, de această dată, pentru o listă lungă de infracțiuni de șase infracțiuni: constituirea în scurt timp a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la fals informatic, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la violarea secretului corespondenţei, infracţiunea de instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, în formă continuată, infracţiunea de instigare la violarea secretului corespondenţei, în formă continuată.
Procurorii DIICOT au disjuns dosarul și continuă cercetările într-un dosar separat față de „persoanele interesate şi/sau implicate după caz, în finanţarea şi sprijinirea în orice mod a operaţiunilor şi activităţilor derulate în România de către compania Israeliană BlackCube, în cadrul proiectului „Tornado”.