România, Polonia, Cehia și Ungaria vor avea indici de creștere economică în ritm de accelerare până în 2025, însă există riscuri pentru piețele financiare, care provin din evoluțiile din Zona Euro, SUA și China, din deciziile de politică monetară ale băncilor centrale, din tensiunile geo-politice și din evenimente asociate modificărilor climatice, potrivit unor cifre și analize prezentate de Banca Transilvania.
Prognoze de creștere a PIB
În ultima parte a lunii mai, indicatorii macroeconomici ai statelor din evoluat mixt, în contextul presiunilor inflaționiste și gradului înalt de incertitudine, se arată într-un studiu semnat de Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
Elemente relevante pentru cele patru state:
Polonia – prima economie din regiune, cu un PIB nominal de 700 mld. EUR în 2022. Cele mai recente previziuni macroeconomice agregate de Bloomberg arată dinamici anuale în accelerare de la 0,7% în 2023, la 2,7% în 2024, respectiv 3,4% în 2025. Acest scenariu are la bază perspectivele de continuare a fluxurilor investiționale post-pandemie, în contextul implementării programelor europene și nivelului accesibil al costurilor reale de finanțare. Investițiile productive în Polonia s-ar putea majora cu rate anuale de 1,3% în 2023, 3,5% în 2024, respectiv 5,2% în 2025, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB-ului.
Se evidențiază scăderea comerțului cu amănuntul pentru a treia lună la rând în aprilie, cu 7,3% an/an (cea mai severă ajustare din mai 2020). Rata șomajului a scăzut cu 0,2 puncte procentuale an/an la 5,2% în aprilie, minimul din noiembrie. Creditul neguvernamental s-a ajustat cu 1,0% an/an în aprilie, după majorarea pe parcursul a 22 luni consecutiv: componenta populație a scăzut cu 5,0% an/an, iar creditul companiilor a urcat cu 3,3% an/an.
România – a doua economie din Europa Centrală și de Est, cu o dimensiune nominală de 290 mld. EUR în 2022. Previziunile macroeconomice recent actualizate exprimă premise de creștere cu dinamici anuale de 2,8% în 2023, 3,7% în 2024 și 4,0% în 2025. BT și-a revizuit în scădere ușoară prognoza pentru 2023 – de la 2,9% la 2,8% – față de un raport de la jumătatea lunii mai. Scenariul este susținut de perspectivele de continuare a ciclului investițional post-pandemie – investițiile productive s-ar putea majora cu rate anuale de 5,6% în 2023 și 2024, respectiv 7,2% în 2025, cu impact de antrenare în economie. Construcțiile au crescut cu ritmuri în accelerare în martie (4,1% lună/lună, respectiv 17,7% an/an), evoluție determinată de investițiile derulate pentru dezvoltarea infrastructurii. Creditul neguvernamental a scăzut cu un ritm lunar de 0,2% la 369,9 miliarde RON în aprilie (dinamică anuală în temperare la 8,8%, minimul din aprilie 2021).
Cehia – a treia economie din regiune, cu un PIB nominal de 280 mld. EUR în 2022. Prognozele macroeconomice Bloomberg indică o creștere cu rate anuale în accelerare de la 0,1% în 2023, la 2,5% în 2024, respectiv 3,0% în 2025. Indicatorii de încredere s-au deteriorat în mai, evoluție care reflectă persistența unui climat economic dificil. Astfel, indicatorii încrederea consumatorilor și climatul de afaceri au scăzut cu rate lunare de 4,4 puncte la 88,5 puncte, respectiv 2,8 puncte la 95,2 puncte în mai.
Ungaria – a patra economie din Europa Centrală și de Est, cu un PIB nominal de peste 170 mld. EUR în 2022. În scenariul Bloomberg PIB-ul Ungariei s-ar putea majora cu dinamici anuale de 0,2% în 2023, 2,9% în 2024, respectiv 3,4% în 2025.Se evidențiază scăderea ratei șomajului de la 4,0% în martie la 3,9% în aprilie (minimul din decembrie). Banca Națională a Ungariei a menținut rata de dobândă de referință la 13,0%.
În a patra săptămână din luna mai, o comparație la nivelul pieței monetare pentru ratele de dobândă cu scadența pe scadența trei luni (echivalent ROBOR 3M) a arătat astfel:
Polonia: 6,90% (stagnare)
Cehia: 7,18% (+0,01)
România: 6,55% (-0,03)
Ungaria: 15,70% (-0,39)
”Ne așteptăm la o evoluție a ratelor de dobândă din sfera pieței monetare pe scadența trei luni în perioada imediat următoare influențată de fluctuația percepției de risc pe piețele financiare internaționale și de deciziile și semnalele emise de băncile centrale din Statele Unite, Zona Euro și țările din Europa Centrală și de Est. Având în vedere perspectivele de temperare a presiunilor inflaționiste (convergența ritmului anual al prețurilor de consum spre nivelurile țintite de băncile centrale în trimestrele următoare) și de evoluție a economiei cu un ritm inferior celui potențial, apreciem că este în creștere probabilitatea unei recalibrări a politicii monetare în a doua jumătate a anului curent la nivelul țărilor din regiune. Totodată, ne așteptăm la o tendință de scădere pentru ratele de dobândă din sfera pieței monetare pe scadența trei luni în trimestrele următoare”, se arată în analiza citată.
V. Bârleanu