Guvernul de drapta din Suedia pune în aplicare o „schimbare de paradigmă” în politicile sale privind migrația, intrând pe contrasens cu politica liberală în acest domeniu, care a avut ca punct culminant valurile de refugiați din Orientul Mijlociu din urmă cu 10 ani, potrivit unei analize publicate de CNBC.
”Suedia este adesea privită ca o utopie liberală în Europa, cunoscută pentru economia sa stabilă, calitatea ridicată a vieții și societatea deschisă și progresistă. Însă guvernul său de coaliție de centru-dreapta – susținut de partidul naționalist Democrații Suediei – a adoptat o poziție din ce în ce mai restrictivă privind imigrația”, potrivit sursei citate. Suedia are acum 10,5 milioane de locuitori.
Această reputație de acceptare și toleranță s-a manifestat în 2014, când solicitanții de azil au început să sosească în masă în Suedia și în alte părți ale Europei din zonele devastate de război din Orientul Mijlociu, în special din Siria.
La acea vreme, prim-ministrul Fredrik Reinfeldt a implorat cetățenii să „dea dovadă de toleranță”, spunând publicului: „Știu că acest lucru va provoca fricțiuni. Prin urmare, fac apel la poporul suedez să dea dovadă de răbdare și să își deschidă inimile”.
Suedia a înregistrat 81.301 solicitanți de azil în 2014, conform datelor oficiale. În 2015, acest număr s-a dublat, ajungând la aproape 163.000, iar în luna noiembrie a aceluiași an, Suedia a declarat că are nevoie de o pauză. „Mă doare faptul că Suedia nu mai este capabilă să primească solicitanți de azil la nivelul ridicat la care o facem astăzi. Pur și simplu nu mai putem”, a declarat Stefan Löfven, prim-ministrul de atunci, într-o conferință de presă devenită celebră, în care viceprim-ministrul a izbucnit în lacrimi.
De atunci, politica de imigrare a Suediei a mers pe un singur sens. Aceasta a devenit mai strictă sub guvernul de coaliție de centru-stânga, aflat la putere până la sfârșitul anului 2022, și chiar mai strictă sub actuala administrație conservatoare condusă de Partidul Moderat de centru-dreapta, dar susținută de Partidul Democraților Suedezi de extremă-dreapta.
Sub egida partidului naționalist, guvernul suedez a adoptat o poziție din ce în ce mai restrictivă și – potrivit criticilor – ostilă în ceea ce privește imigrația, inversând ani de zile de politică liberală în domeniu.
Guvernul suedez afirmă că pune în aplicare o „schimbare de paradigmă” în politicile sale privind migrația, vizând „imigrația sustenabilă”.
În prezent, aproximativ 2,1 milioane de locuitori ai Suediei, adică 20% din populație, s-au născut în străinătate, Siria, Irak, Iran, Somalia și Afganistan fiind cele mai frecvente țări de naștere din afara UE.
Actualul guvern de centru-dreapta a anunțat o serie de inițiative și politici menite să reducă ceea ce se numește imigrație ilegală – sau fără documente. Printre acestea se numără o legislație mult mai strictă în materie de azil și norme mai stricte privind membrii de familie care se alătură imigranților aflați deja în Suedia. În plus, guvernul a propus noi inițiative de expulzare sau repatriere a imigranților (inclusiv prin utilizarea stimulentelor financiare) și de creștere a competențelor sale de revocare a permiselor de ședere.
Guvernul dorește, de asemenea, să reducă considerabil numărul de muncitori slab calificați care se mută în Suedia. Acesta introduce o nouă lege privind imigrația care acordă permise de muncă numai imigranților care câștigă un salariu lunar de cel puțin 80% din salariul mediu suedez, care este în prezent de 35.600 de coroane suedeze (aproximativ 3.455$). Cu toate acestea, guvernul a menționat că anumite profesii, cum ar fi îngrijitorii casnici, ar trebui să fie excluse de la noile cerințe.
Autoritățile nu au făcut un secret din revizuirea politicii privind imigrația, afirmând că doresc să combată frauda și ceea ce numește „societatea din umbră” a migranților care nu au dreptul legal de a rămâne în țară.
În acest fel, speră să rezolve „problemele asociate” creșterii numărului de migranți fără documente, cu un val de violență și crimă organizată care a afectat comunitățile de imigranți cu venituri mici din Suedia în ultimii ani.
Stockholm insistă că va „continua să aibă standarde de primire demne”, dar spune că „cei care nu au motive de protecție sau alt drept legal de a rămâne în Suedia trebuie expulzați”.
Sindicatele și-au exprimat îngrijorarea că unele dintre propunerile guvernului merg prea departe și vor crea deficite de forță de muncă în multe industrii, în timp ce organizațiile pentru drepturile omului spun că măsurile provoacă marginalizare și fac oamenii vulnerabili. Una dintre propuneri, supranumită „legea turnătorului”, s-a dovedit deosebit de controversată, deoarece ar obliga lucrătorii din sectorul public să raporteze autorităților persoanele fără documente.
Schimbarea dramatică a atitudinii sociale față de imigrație este valabilă și restul Europei. În urmă cu un deceniu, toate statele membre ale Uniunii Europene au fost încurajate să primească solicitanți de azil și refugiați care fugeau din zonele de conflict din Orientul Mijlociu, în special Siria, dar și Irak și Afganistan. Până la sfârșitul anului 2016, aproape 5,2 milioane de refugiați și migranți ajunseseră în Europa, potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, doar Germania primind peste un milion de refugiați.
Numărul mare de imigranți a dus la creșterea sentimentului anti-imigrație pe întreg continentul, ceea ce a determinat o creștere a sprijinului pentru partidele de dreapta care solicită limite stricte pentru imigrație.
„În timp ce numărul solicitanților de azil în UE s-a stabilizat la un nivel ridicat, acesta continuă să scadă în Suedia”, a precizat ministrul suedez al justiției, afirmând că s-a înregistrat o scădere cu 27% a cererilor de azil în perioada de până la 28 iulie a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Anul acesta, se așteaptă ca Suedia să aibă cel mai mic număr de solicitanți de azil din 1997. „Această evoluție către o imigrație durabilă este necesară pentru a consolida integrarea și a reduce excluziunea socială”, a declarat ministrul pentru migrație, Maria Malmer Stenergard.
Beneficiile economice acestor politici nu sunt însă clare. Morten Lund, economist șef pentru Scandinavia la J.P. Morgan, a declarat că noile norme suedeze privind imigrația ar putea avea un impact asupra economiei în mai multe moduri.
„Indiferent de situație, creșterea ar fi mai scăzută – atât prin câștiguri mai mici în totalul orelor lucrate, cât și, probabil, prin productivitate, deoarece ar putea duce la deficite de forță de muncă în anumite industrii”, a spus Lund.
Impactul asupra inflației este modest și foarte incert. Lipsa forței de muncă ar putea duce la o inflație mai mare din cauza costurilor, dar, pe de altă parte, o imigrație mai redusă duce la o cerere mai mică din partea consumatorilor (și, prin urmare, la o inflație mai mică din cauza cererii). Un domeniu interesant este piața imobiliară: o imigrație mai scăzută va reduce nevoia de locuințe noi, atenuând astfel dezechilibrul structural al ofertei insuficiente de locuințe și, prin urmare, ar putea duce la creșteri mai temperate ale prețurilor locuințelor.
T. S.