Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a fost judecat timp de trei luni, anul trecut, de judecătorul Stan Mustaţă, până când colegii magistratului au cerut CSM să intervină pentru că preşedinta Curţii de Apel ar fi încălcat regulile de repartizare a dosarului. Preşedintele Curţii de Apel, Lia Savonea, este chiar primul magistrat care a văzut dosarul retrocedărilor după ce DNA l-a trimis în instanţă, aceasta reuşind că acorde 14 amânări astfel încât în primii 2 ani de proces nu a fost citit nici măcar actul de sesizare. Şi primul, dar şi ultimul judecător al lui Radu Mazăre au cel puţin un numitor comun: achitarea lui Ion Ion Ţiriac. Judecătorul Corina Cornelia Dăescu, cel care are acum cazul pe masă, nu este nimeni altcineva decât fostul procuror Corina Cornelia Gherghişan, cel care ar fi sustras probele care au condus la achitarea definitivă a lui Ţiriac Jr în 2009. Şeful alături de care Gherghişan a fost cercetată pentru grave erori în „reinstrumentarea” dosarului de trafic de droguri este acum membru CSM. Fostul procuror şi-a schimbat numele şi profesia după ce s-a căsătorit cu comandantul unităţii SRI în care ofiţerii de securitate naţională au ucis în bătaie, în 2011, un hoţ de fier vechi.
Sursa Zilei vă dezvăluie lungul şir de coincidenţe care a dus la tergiversarea timp de şase ani a dosarului care priveşte retrocedarea frauduloasă a peste 200 de hectare de teren, care aparţinuseră familiei Movilă.
Corina Cornelia Dăescu este cel de-al patrulea judecător care are pe masă dosarul în care primarul Constanţei Radu Mazăre şi fostul consilier local, acum preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, sunt acuzaţi că au retrocedat ilegal averea unei familii istorice, înlocuind-o cu terenuri pe malul mării şi în staţiunea Mamaia, care au revenit unui grup restrâns de interese din jurul celor doi lideri PSD.
Acest al patrulea judecător a dat un nou termen limită expertului angajat să refacă studiul tehnic din acest caz: 27 mai 2014, deşi data până la care promisese să o finalizeze era iulie 2013. Până să afle însă concluziile expertizei, pe 13 mai, acelaşi judecător va decide, în cameră de consiliu – adică în secret, asupra primei cereri de ridicare a sechestrului pus de DNA pe terenurile în litigiu – o suprafaţă de câteva mii de metri pătraţi pe coasta Mării Negre, unde un dezvoltator italian (Fin.Co.Ge.Ro) a construit încă, din anii 2000, un cartier de vile şi a proiectat alte patru clădiri turn. Suprafaţa respectivă a făcut , în ultimul deceniu, obiectul unui război între Primărie şi dezvoltatorul italian, până când acesta a renunţat la afacere în favoarea celui pe care DNA îl consideră acum interpusul lui Radu Mazăre – omul de afaceri Sorin Strutinsky. Primăria Constanţa îi datorează firmei italiene câteva milioane de euro.
Revenind la traseul dosarului retrocedprilor, acesta i-a fost „distribuit aleatoriu”, la începutul acestui an, judecătorulului Corina Cornelia Dăescu, procuror la Timişoara până în urmă cu şase luni. În 27 noiembrie 2013, Dăescu a fost repartizată la Secţia II Penală a Curţii de Apel Bucureşti, singura cu deficit de personal, după ce magistratul s-a „relocat” în Capitală alături de soţul său, fost comandant al UM 0667 Timişoara (Cristian Dăescu). Corina Cornelia Dăescu (ex Gherghişan) a fost până în 2009 şef de birou în cadrul structurii centrale a DIICOT, refugiindu-se la Parchetul Curţii de Apel Timişoara în 2009, anul în care „dosarul carierei sale” s-a finalizat cu achitare definitivă. Şeful alături de care a fost acuzată de compromiterea cazului „Cocaină pentru VIP-uri”, Gheorghe Muscalu, este acum membru CSM. Muscalu este cel care în 2005 ar fi pus presiune asupra a doi procurori din subordine (Nicolae Neagoe şi Flavius Crâsnic) să nu trimită în instanţă dosarul în care Ţiriac Jr, precum şi fiica şi nepotul lui Mircea Sandu, erau acuzaţi de trafic de droguri. După finalizarea rechizitoriului, Muscalu nici nu a infirmat nici cu a confirmat actul, ba chiar ar fi subtilizat probe esenţiale, dându-i-l spre cercetare Corinei Gherghişan. Aceasta din urmă a separat ancheta în mai multe dosare, refăcând încadrările de la trafic, la consum de droguri şi punerea la dispoziţie a locuinţei pentru consum, în privinţa fiul de miliardar. Primul judecător care a decis achitarea lui Ţiriac Jr a fost chiar Lia Savonea, la acea vreme preşedinte al Secţiei I Penală a Tribunalului Bucureşti. Sentinţa judecătorului Savonea a rămas în picioare până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a rezumat la a constata cât de prost a fost făcută ancheta.
Aceste probe trebuiau ataşate la dosarul cauzei şi refăcute în cursul cercetării judecătoreşti. Aceasta, întrucât fiind printre primele probe administrate în cauză, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, puteau să conducă la stabilirea corectă a stării de fapt şi la aflarea adevărului
Motivarea achitării lui Ion Ion Ţiriac
Contactul lui Radu Mazăre cu justiţia nu a mers, însă, la fel de lin ca în cazul Ţiriac Jr. Lia Savonea a acordat 14 amânări, a respins în doi ani cea mai mare parte a excepţiilor ridicate în timpul procesului, dar a şi trimis dosarul la Curtea Constituţională pe o problemă de drept a cărei dezlegare a avut nevoie de 18 luni.!!!
Între timp, în vara lui 2010, a intervenit o decizie a Colegiului de Conducere prin care Lia Savonea a fost îndepărtată din dosar, locul acesteia fiind luat de judecătoarea Elena Ursulescu. Deşi timp de un an şi jumătate nu a avut decât să aştepte verdictul Curţii Constituţionale, Elena Ursulescu, a fost recuzată de la primul termen de avocaţii edilului, pentru ca în două zile să devină ea însăşi ţinta unui război cu Radu Mazăre. Primarul Constanţei a făcut publice, pe 15 septembrie 2010, informaţii secrete despre ancheta pe care DNA o desfăşura împotriva fiului avocat al judecătoarei din cazul său. Mazăre susţinea, într-o conferinţă de presă, că refuză să fie judecat de un magistrat şantajabil.
Datele pe care le-am obținut legate de acest fapt relevă faptul că firma în care a fost asociat Dragoș Alexandru Ursulescu, fiul judecătoarei, este cercetată de DNA, cercetările extinzându-se și asupra asociaților din firmă
Radu Mazăre
declaraţie
Din 21 martie 2012 până în 7 mai 2013, Elena Ursulescu a audiat toţi martorii şi inculpaţii din dosar, dar a dispus şi efectuarea unei expertize care să completeze constatarea specialiştilor DNA. Expertul a promis iniţial că va avea concluziile în maximum trei luni, însă termenul a fost prelungit în continuare până în octombrie 2013, când judecătoarea s-a pensionat, luându-şi mâinele de pe dosarul primarului Constanţei. Între timp a ajuns în instanţă şi dosarul privind frauda cu creanţele SNLO, cel în care Radu Mazăre susţinea că apare fiul judecătoarei, însă din rechizitoriu lipsea numele avocatului Dragoş Ursulescu, acţionarul Best Recuperare Creanțe – firma care încasa recupera datorii pentru companiile de stat. Şi nu doar atât. În decembrie 2012, Elena Ursulescu a fost la un pas să fie pusă sub acuzare pentru favorizarea infractorului, după ce s-a abţinut să autorizeze percheziţiile cerute de DIICOT în dosarul fraudelor cu credite BRD, în care apărea numele lui Bebe Ionescu (cuscrul preşedintelui), alături de cel al fraţilor Creştin. Conform unor informaţii publicate în exlcusivitate de Sursa Zilei, judecătorul Ursulescu a ţinut timp de patru ore dosarul înainte să trimită documentele altui coleg, pe motiv că era rudă prin alianţă cu unul dintre inculpaţi. În realitate, un fiu al judecătoarei era căsătorit cu fiica lui Vasile Creştin, care nici nu a mai fost găsit la percheziţii. În casa acestuia se afla, în schimb, în dimineaţa respectivă, fiul de magistrat. În aceeaşi perioadă şi DNA a identificat „cârtiţa” lui Radu Mazăre din structura anticorupţie.
După demisia judecătorului Elena Ursulescu, dosarele au fost preluate „în bloc” de colegul Stan Mustaţă, fost preşedinte şi el timp de patru ani al secţiei a II Penale, cu mandatul prelungit pentru încă un an, în 2013, de CSM, întrucât aşa prevede legea în cazul magistraţilor care vor să rămână în funcţie şi după vârsta de pensionare. 15 din cei 19 judecători ai Secţiei II Penală au contestat măsura la preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Lia Savonea. În absenţa unui răspuns, au cerut intervenţia CSM şi a Inspecţiei Judiciare, ceea ce a şi făcut ca dosarul să reintre în circuitul „repartizării aleatorii”. Prin vocea purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti, instituţia a transmis că revolta judecătorilor este „prematură”, ba chiar a afirmat că însăşi Elena Ursulescu îl alesele pe judecătorul Mustaţă drept succesor, în condiţiile în care „nu figura între judecătorii completului de permanenţă”, aşa cum cer regulamentele. La termenele din octombrie şi noiembrie 2013, judecătorul Mustaţă nu a revoluţionat în vreun fel procesul, rezumându-se la a amâna şi el cauza, întrucât mult-aşteptata expertiză topo-cadastrală încă nu fusese finalizată. Ca o ultima coincidenţă, 29 aprilie, ziua în care Stan Mustanţă a fost ridicat de DNA pentru grave acuzaţii de corupţie, a fost şi ziua în care Corina Dăescu a pronunţat a patra sa amânare în dosarul retrocedărilor de la Constanţa şi impunea un nou termen limită pentru expertiza care poare răsturna soarta procesului. Dosarul priveşte 36 de inculpaţi şi un prejudiciu de 114 milioane de euro. Prin comparaţie, controversatul dosar FNI cu peste 3.000 de volume, a fost soluţionat definitiv de instanţa supremă în 5 ani. Prima sentinţă de condamnare pe fond a fost dată în 2006, la doi ani după ce rechizitoriul semnat de procurorul Irinel Păun a ajuns, fără Sorin Ovidiu Vîntu, în instanţă.
Maia Constantin