La finele anului 2009, în perioada octombrie-decembrie, Elena Udrea a fost ministru interimar al mediului. O perioadă foarte scurtă, dar suficientă ca să-şi lase amprenta pe un program în care statul a făcut plăţi de 141 de milioane de euro pentru înnoirea parcului auto al României.
Prin semnarea, ca primarul, a unui ordin de ministru, Udrea a reuşit să dea totul peste cap: a crescut îngrijorător numărul maşinilor vechi, s-au îmbogăţit „fără just temei” firmele de colectare a fierului vechi şi s-a dezvoltat o piaţă neagră a vaucherelor, samsarii ajungând să cumpere şi câte 10/19 maşini. Cel puţin aşa reiese dintr-un audit realizat pe Programul Rabla 2010.
Efectele unei semnături „ca primarul”
Dacă în perioada 2005-2009, Programul Rabla a obţinut rezultate liniare, în 2010, sub semnătura unui ordin semnat de ministru interimar al mediului, Elena Gabriela Udrea, creşterea a fost explozivă, urmare a schimbării unor reguli importante.
A încurajat traficul cu vouchere. Prima de casare, în valoare nominală de 3.800 de lei, a fost acordată proprietarului autovehiculului uzat fără ca acesta să fie obligat să-şi cumpere unul nou. Astfel, s-a creat posibilitatea ca tichetul valoric să fie vândut altei persoane interesate să achizituioneze un autoturism nou, fără a casa unul vechi.
Subvenţie record în UE. Pentru cumpărarea unei maşini s-au putut folosi trei vouchere, astfel ca subvenţia de care au beneficiat cei care şi-au cumpărat maşini noi, fără a le casa pe cele vechi, a fost de 11.400 de lei, echivalentul a 2.650 de euro. Este cel mai ridicat nivel de subvenţie din ţările europene care au practicat Programul Rabla în perioada 2009-2010.
Bucuria samsarilor. Nelimitarea achiziţionării unui singur autoturism de persoană a condus la dezvoltareaactivitatii samsarilor auto, care au achiziţionat şi câte 19 autoturisme prin folosirea acestor tichete.
Plăti cu nemiluita. Alocarea, în 2010, a sumei de 72 de milioane de lei (141 de milioane de euro), a fost mai mare decât plăţile efectuate în perioada 2005-2009.
Crearea une pieţe negre. Posibilitatea înstrăinării tichetelor valorice a condus la crearea unei pieţe nereglementate, ajungându-se ca un tichet să fie vândut cu sume cuprinse între 500 şi 1.500 de lei.
Îmbogăţirea colectorilor de fier vechi. Pentru că ordinul semnat de Udrea nu prevedea reguli de achiziţionare a autoturismelor casate de la proprietar, firmele de fier vechi au practicat preţuri derizorii pe kilogram, oscilând între 6,5 lei şi maxim 110 lei, în condiţiile în care se obţinea din fiecare autoturism un profit mediu de 500 de lei.
Ordinul luiUdrea, mai presus de lege
Pentru reluarea programului în 2010, ministrul interimar al mediului, Elena Udrea, a emis Ordinul nr.1683/10.12.2009. Ordinul conţine prevederi care în perioadă anterioară (2005-2009) au fost reglementate prin ordonanţe de urgenţă, iar prin ordinele de ministru se aprobau doar instrucţiunile de aplicare. Mai mult, prin acest program se distribuie şi se aloca anual fonduri publice, al căror nivel trebuie reglementat prin lege şi nu printr-un ordin de ministru, cum a făcut Elena Udrea. Şi când vorbim de fonduri publice în acest program, ne referim la peste 141 de milioane de euro.
Faptul că legea permite ca voucherele să circule „la liber” pe piaţă a dus la situaţia în care, de exemplu, în 2010, numai 10% dintre cei care au folosit vouchere şi-au casat autoturismele, restul de peste 90% şi-au înstrăinat aceste tichete pentru că nu au avut bani ca să cumpere o maşină nouă. Astfel, traficanţii de vouchere cumpărau un tichet cu sume cuprinse între 500 şi 1.000 de lei şi le vindeau mai departe cu 1.500 -2.000 de lei. Cumpărătorii finali îşi cumpărau autoturisme noi, decontând trei vouchere a câte 3.800 de lei.
În concluzie, acest program încurajează în continuare persoanele care îşi permit să achiziţioneze autoturisme noi, în detrimentul posesorilor reali de… rable. În acest sens, statul a alocat 722 de milioane de lei (172 de milioane de euro) numai în 2010.
Plăti mari, efecte inverse
Potrivit datelor Administraţiei Fondului pentru Mediu, în 2010, la un număr de 158.742 de tichete valorice, 98,6% dintre acestea s-auf olosit pentru achiziţionarea unui autoturism nou cu trei vouchere. Peste 400 de traficanţi de tichete au rulat mii de astfel de vouchere, ajungându-se la situaţia ca unii dintre ei să cumpere şi câte 10-19 autoturisme.
Pe lângă piaţa neagră dezvoltată prin acest program, nici efectele scontate nu au fost prea aproape de a fi realizate. Asta şi pentru că politica de reînnoire a parcului auto nu a fost una completă, ci doar secvenţiala.
Cu alte cuvinte, pe de o parte se alocau bani pentru că posesorii de maşini vechi să poată cumpăra unele noi, dar pe de altă parte nu există o politică de stopare, de descurajare a achiziţionărilor de autoturisme second-hand. Astfel, în 2011, statisticile pentru 2010 arată ca în baza Programului Rabla s-au cumpărat 56.229 de autoturisme noi. În acelaşi an, însă, au fost înmatriculate nici mai mult, nici mai puţin de 293.287 de autoturisme second-hand.
Colectorii de fier vechi, „îmbogăţiţi fără just temei”
Din raportul autorităţilor de control care au realizat auditul pe Programul Rabla 2010 reise ca firmele de colectare de fier vechi au profitat din plin de lacunele acestui program. Asta, pentru că prin Ghidul de finanţare a programului nu s-au făcut precizări în legătură cu cuantumul şi achitarea de către colectorii autorizaţi a contravalorii fierului vechi rezultat din casarea autovehiculelor.
Auditul scoate la iveală că 60% din persoanele înscrise în program nu au primit nici un ban de la firmele de colectare, iar 30% au primit sume derizorii, respectiv între 6,5 şi 110 lei, în condiţiile în care societăţile respective obţin din casarea unui autoturism peste 500 de lei. Astfel, în funcţie de numărul maşinilor casate, firmele de colectare au obţinut de-a lungul timpului profituri de milioane de euro la nivel naţional.
Rabla merge mai departe
Anul acesta, una dintre propunerile privind derularea programului de înnoire a parcului auto la nivel naţional se referă la alocarea tichetelor în funcţie de vechimea parcului auto din fiecare unitate administrativă.
Şi anulacesta voucherele, în valoare de 1.500 dde euro, se pot vinde la liber. Administraţia Fondului de Mediu (AFM) va emite 20.000 de tichete pentru Programul „Rabla 2013”, începând cu 15 mai. În principiu, până în luna noiembrie, 17.000 de tichete, destinate persoanelor fizice şi juridice, şi alte 3.000, destinate instituţiilor publice, vor putea fi folosite, teoretic, pentru înnoirea parcului auto şi practic pentru îmbogăţirea samsarilor şi a colectorilor de fier vechi.
Rapoartele de audit au recomandat, în zadar, revenirea la programul din perioada 2005-2009, când proprietarul autoturismului uzat primea banii de la firma de colectare la care se casa autoturismul.
Cum se lucrează pe piaţa neagră cu tichetele transmisibile
Anchetatorii au identificat principalele modalităţi de traficare a voucherelor transmisibile:
• Falsificarea certificatelor de radiere, cel mai adesea folosindu-se o ştampilă de la Evidenţa Populaţiei ori de la alte instituţii, în locul stampilelor aparţinând Serviciului Comunitar Regim Permise de Conducere şi Certificate de Înmatriculare a Vehiculelor. S-a observant că, în multe cazuri, pe asemenea documente apare acelaşi scris şi aceeaşi semnătură în mai multe judeţe, ceea ce înseamnă că s-au dezvoltat reţele naţionale de falsificatori.
• Falsificarea CNP proprietarului autoturismului predat la casare.
• Falsificarea documentelor autovehicului predat la casare (talon, carte de identitate auto, etc.)
• Falsificarea documentelor notariale.
Ștefan Tănăsescu