Candidatura premierului olandez Mark Rutte la funcția de secretar general al NATO este susținută, potrivit Reuters, de 20 dintre cele 31 de state membre, dintre care nu lipsesc marile puteri SUA, Marea Britanie, Franța și Germania. Marți, președintele României Klaus Iohannis a anunțat că îl contracandidează pe Rutte și rămâne de văzut cum va capitaliza susținerea exprimată deja în favoarea prim-ministrului Olandei.
De altfel, „Politico” arăta recent într-o analiză că, în rândul multor membri mai noi ai alianţei, candidatura lui Rutte nu a fost întâmpinată cu prea mult entuziasm. „Ce credibilitate morală are tipul ăsta?”, a declarat, de exemplu, fostul preşedinte estonian Toomas Hendrik Ilves, arătând că Olanda nu şi-a respectat angajamentul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în timpul celor 13 ani în care Rutte a fost prim-ministru. E drept că premierul estonian Kaja Kallas nu şi-a depus candidatura, dar şi-a exprimat interesul pentru funcția de secretar general al NATO anul trecut.
„Dacă ne gândim la un echilibru geografic, va fi al patrulea secretar general (al NATO) din Olanda”, a declarat Kallas pentru podcastul Power Play al „Politico”. „Şi apoi se pune problema (dacă) există ţări de rangul întâi şi ţări de rangul doi în NATO. Suntem egali sau nu suntem egali? Deci aceste întrebări rămân în continuare”, a adăugat ea.
Ţările est-europene au ocupat puţine dintre posturile de conducere ale UE şi NATO de când majoritatea lor au aderat la cele două instituţii în 2004. În România, numele lui Klaus Iohannis a fost invocat și pentru o funcție la nivel înalt european.
Cum este ales secretarul general al NATO
Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post.
Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat.
Poziția a fost deținută în mod tradițional de o personalitate politică europeană de rang înalt.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianței după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul, în condițiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii războiului din Ucraina.
Oficialii și trimișii NATO doresc, însă, ca nominalizarea să fie încheiată până la sfârșitul lunii aprilie 2024, înainte ca lupta pentru locurile de muncă de top în instituțiile Uniunea Europeană să înceapă serios în jurul alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie, dezvăluie Associated Press. „Ei sunt dornici să evite ca problema potențial dezbinătoare să strice summitul a 75-a aniversare a Alianței de la Washington, în iulie”, explică AP.
În 2022, Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO. „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, spunea Iohannis la acea dată.
Raluca Dan