Scandalul pe justiție a atins cote maxime. Orice opinie critică exprimată astăzi se atacă virulent și este considerată un atac la adresa sistemului în sine. S-a ajuns în situația ca CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) să contrazică Curtea Constituțională a României (CCR) și să-și încalce atribuțiile conferite de lege.
Curtea Constituțională spunea că „observațiile critice formulate la adresa magistraților, inclusiv la adresa judecătorilor CCR, chiar îmbrăcând forma unor acuzații și etichetări nedrepte sau vexatorii” nu sunt grave atâta vreme cât „nu pot fi de natură să-i determine pe magistrați să recurgă la abandonarea obligației lor de a-și îndeplini atribuțiile în strictă conformitate cu legea”. Mai mult, CCR accepta și ideea că astfel de critici se pot înscrie în sfera „opiniilor politice”. Concluzia CCR, publicată în Monitorul Oficial în 18.04.2007, avea la bază cererea Parlamentului privind formularea unui punct de vedere referitor la suspendarea președintelui Traian Băsescu din funcție, în 2007, în baza unor acuze extreme de grave, legate de ingerința șefului statului în justiție.
Concret, Traian Băsescu era acuzat, printre altele, că ,,a cerut procurorilor redeschiderea unor dosare de urmărire penală, închise, în opinia sa, nejustificat, a timorat membrii CSM prin acuzații nedrepte și prin invective , (… )a influențat alegerea președintelui CSM, nominalizându-l înainte ca acesta să fi fost ales prin vot, (…)s-a substituit instanțelor judecătorești, (…)a criticat dur CCR și și-a manifestat dezacordul cu unele soluții ale acesteia”. Și la toate aceste practici înscrise în dreptul președintelui Băsescu, Curtea Constituțională a dat certificat de bună purtare, lăsând astfel dreptul politicienilor de a-și exprima opinii în legătură cu sistemul de justiție, în contextul în care magistrații nu sunt împiedicați să-și facă în continuare meseria.
Pentru că și-a spus punctul de vedere în legătură cu ceea ce se întâmplă în justiție, adică mult mai puțin decât i se reproșa lui Băsescu în 2007, premierul Victor Ponta a fost imediat atacat și pârât la CSM ca să fie înfierat. De o săptâmână încoace, Ponta este prezentat ca inamicul justiției, care atacă la temelie statul de drept. Imediat după condamnarea lui Adrian Năstase, Ponta și-a permis să afirme că în acest caz este vorba despre un dosar politic. Consiliul Superior al Magistraturii, în baza unor cereri privind „apărarea sistemului judiciar”, formulate de Secția pentru judecători, respectiv pentru procurori din CSM precum și solicitării vicepreședintelui ICCJ, l-a decretat pe Victor Ponta vinovat. CSM a admis că intervenția publică a premierului „prin natura și impactul asupra opiniei publice, a produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în sat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței acestuia” .
Practic, CSM a ignorat, în cazul Victor Ponta, cu desăvârșire, opinia Curții Constituționale și, mai mult, și-a depășit limitele conferite de lege și de Constituție. Ceea ce a fost admis de către CCR, anume că se pot exprima opinii politice în legătură cu justiția, este contrazis acum de CSM pentru că subiectul nu mai este Traian Băsescu, ci Victor Ponta. Apoi, CSM nu are în atributii controlul și stabilirea încălcării separatiei puterilor în stat, putând doar să sesizeze CCR în cazul în care consideră că ar exista un conflict juridic de natură constituțională. Consiliul putea să vorbească despre încălcarea separației puterilor stat abia dupa ce Curtea Constituțională ar fi constatat, prin decizie, că asemenea lucru s-a întîmplat. Mai mult, „independeța sistemului judiciar” este o formulă cel mult jurnalistică. Găsim în Constituție independența justitiei, independența judecătorilor, dar nu independența sistemului judiciar. Cât privește independenta procurorilor, ea nu există, câtă vreme nu este prevăzută în Constituție. Procurorii își desfășoară activitatea sub principiul legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justiției ( art 132, alinetul 1 din Constituția României), în timp ce judecătorii sunt cei independenți.
Nicoleta Vera