Consiliul Superior al Magistraturii cere decidenților politici un dialog deschis pe tema pensiilor de serviciu, arătând că dacă nu va fi menținut actualul calcul, riscăm depopularea masivă și destabilizarea gravă a sistemului judiciar.
„În contextul demersului legislativ referitor la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, aflat în prezent pe rolul Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază necesitatea unui dialog interinstituțional real, astfel încât o intervenție normativă în acest domeniu să fie realizată cu respectarea standardelor constituționale vizând principiul fundamental al independenței justiției și a cerințelor firești de predictibilitate a legii, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său și afectarea gravă a dreptului cetățeanului de acces la justiție”, se arată într-o scrisoare deschisă a CSM.
De asemenea, CSM susține că „Independența justiției trebuie să reprezinte dezideratul întregii societăți, iar nu doar al magistraților, pentru că acest element fundamental al oricărui stat de drept este esențial în garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
În același timp, statutul magistratului impune acordarea unei remunerații adecvate şi a pensiei de serviciu, tocmai ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituția României”, se arată în scrisoarea CSM.
CSM mai arată că actualul calcul al pensiei magistraților trebuie menținut, pentru a încuraja stabilitatea în serviciu şi formarea unei cariere în magistratură.
„Menținerea modului de calcul al pensiei de serviciu, respectiv 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în perioada de activitate, cu corectivul limitării cuantumului net al pensiei astfel încât, indiferent de evoluțiile politicii fiscale a statului, aceasta să nu depășească valoarea netă a unei indemnizații în plată, răspunde exigențelor statuate atât de jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, cât și de documentele internaționale relevante (…)
Prin prisma acestor considerente, trebuie menținute condițiile de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât și din cea a stagiului minim obligatoriu (20 ani), cu atât mai mult cu cât cerința de vechime este una consistentă, care completată cu stabilirea unei vechimi minime obligatorii doar în funcția de judecător sau procuror va conduce inerent la retragerea din activitate la o vârstă rezonabilă”, mai arată CSM.
M. Nedelcu