Plenul CSM a admis, luni, contestaţia Inspecţiei Judiciare faţă de decizia Secţiei pentru procurori care a decis că Augustin Lazăr nu a încălcat codul deontologic al magistraţilor când a folosit formularea „inculpaţi de rang înalt”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din Consiliu.
Plenul CSM a admis, luni, contestaţia Inspecţiei Judiciare faţă de decizia Secţiei pentru procurori care a decis că Augustin Lazăr nu a încălcat codul deontologic al magistraţilor când a folosit formularea „inculpaţi de rang înalt”.
Procurorul general, Augustin Lazăr, a precizat luni, înaintea plenului CSM, că exprimarea lui privind „inculpaţii de rang înalt” se referă la inculpaţii de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care se ocupă cu infracţiuni de nivel mediu sau înalt. „Este foarte simplu. Inculpaţi de rang înalt sunt cei care sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Dacă vă uitaţi în lege, aşa scrie acolo: DNA e făcută pentru a combate un anume gen de criminalitate, corupţia, dar nu la un nivel scăzut, ci la nivel de mijloc şi înalt. Cel mai adesea, la nivel înalt. Prin urmare, inculpaţii DNA sunt inculpaţi de rang înalt”, a declarat Augustin Lazăr, la sediul CSM.
Augustin Lazăr a declarat în luna decembrie a anului trecut că modificările aduse legilor justiţiei sunt menite să slăbească independenţa procurorilor, precizând că o consultare a Comisiei de la Veneţia este obligatorie şi că are pârghiile legale pentru a încerca împiedicarea adoptării actelor.
„În tot cursul anului 2017, Ministerul Public şi în general instituţiile din justiţie au format obiectul unor atacuri concentrice, ele s-au văzut. Am folosit expresia «hărţuit» pentru că am găsit-o în raportul de la Geneva, unde scrie «Procurorii din DNA sunt hărţuiţi prin campanii media, prin chemarea în faţa unor comisii speciale». Dar acolo cine îi convoacă? Nişte inculpaţi de rang înalt, care vor ca discuţiile să aibă loc în alt mediu în afară de cel judiciar. Procurorii sunt invitaţi să dea seama într-un mediu care nu e judiciar. Am folosit această expresie pentru ca o foloseşte nu numai redactorul acestui raport, ci o vedem noi din ceea ce vedem noi prin atacuri media şi alte acte care sunt evident neprietenoase procurorilor, cum ar fi aceea să scoatem cuvântul «independent» din textul legii privind statutul şi care într-o manieră subtilă, dar dubioasă a dorit evident să îndepărteze statutul procurorului de statutul de magistrat şi să-l ducă în zona Executivului”, a declarat, la acea vreme, procurorul general al României.
Inspecţia Judiciară s-a autosesizat, însă Secţia pentru procurori din CSM a decis, în luna iunie, în unanimitate că procurorul general Augustin Lazăr nu a încălcat codul deontologic al magistraţilor când i-a numit pe parlamentarii din comisiile speciale „inculpaţi de rang înalt”.
Toader, despre decizia CSM privind expresia „inculpaţi de rang înalt”: O succesiune firească
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că decizia CSM de a admite contestaţia IJ privind expresia „inculpaţi de rang înalt” folosită de Augustin Lazăr este firească, deoarece procurorul general nu are nicio scuză atunci când a folosit această sintagmă, pentru că provine din mediul judiciar.
„O văd într-o succesiune firească, pentru că CNCD a decis cu privire la altcineva o sintagmă asemănătoare faptul că este o discriminare (sintagma nişte penali utilizată de şeful statului – n.r). Acel cineva, autorul sintagmei nu este jurist şi ai putea să spui că nu a avut proprietatea termenilor. Dar în cazul nostru, procurorul general nu poate să spună că nu a avut proprietatea sintagmei „nişte inculpaţi de rang înalt” şi nici nu poate să spună că s-a referit la altcineva decât la membrii Comisiei, cum a încercat să acretizeze astăzi”, a declarat ministrul Tudorel Toader.
Augustin Lazăr a declarat în luna decembrie a anului trecut că modificările aduse legilor justiţiei sunt menite să slăbească independenţa procurorilor, precizând că o consultare a Comisiei de la Veneţia este obligatorie şi că are pârghiile legale pentru a încerca împiedicarea adoptării actelor.
„În tot cursul anului 2017, Ministerul Public şi în general instituţiile din justiţie au format obiectul unor atacuri concentrice, ele s-au văzut. Am folosit expresia «hărţuit» pentru că am găsit-o în raportul de la Geneva, unde scrie «Procurorii din DNA sunt hărţuiţi prin campanii media, prin chemarea în faţa unor comisii speciale». Dar acolo cine îi convoacă? Nişte inculpaţi de rang înalt, care vor ca discuţiile să aibă loc în alt mediu în afară de cel judiciar. Procurorii sunt invitaţi să dea seama într-un mediu care nu e judiciar. Am folosit această expresie pentru ca o foloseşte nu numai redactorul acestui raport, ci o vedem noi din ceea ce vedem noi prin atacuri media şi alte acte care sunt evident neprietenoase procurorilor, cum ar fi aceea să scoatem cuvântul «independent» din textul legii privind statutul şi care într-o manieră subtilă, dar dubioasă a dorit evident să îndepărteze statutul procurorului de statutul de magistrat şi să-l ducă în zona Executivului”, a declarat, la acea vreme, procurorul general al României.
Inspecţia Judiciară s-a autosesizat, însă Secţia pentru procurori din CSM a decis, în luna iunie, în unanimitate că procurorul general Augustin Lazăr nu a încălcat codul deontologic al magistraţilor când i-a numit pe parlamentarii din comisiile speciale „inculpaţi de rang înalt”. Inspecţia Judiciară a contestat decizia, iar plenul CSM, reunit luni, a admis-o.
Andrei Tudor