Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cer UDMR să respecte Constituția
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atacă proiectul de autonomie inițiat de UDMR. Membrii CSM subliniază, într-un comunicat de presă, că, în România, Justiția poate fi făcută doar în limba română, în condițiile în care, printre altele, proiectul UDMR prevede ca etnicii maghiari să se poată adresa instanțelor și Parchetelor și în limba maghiară.
În același comunicat de presă, CSM cere UDMR să respecte Constituția României și în privința celorlalte prevederi ale proiectului de autonomie, referitoare la reorganizarea unor instanțe, a unor Parchete și la numirea în funcții și repartizarea unor magistrați.
CITEȘTE ȘI: Proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc
Având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România,
Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, reaminteşte – indiferent de iniţiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană – următoarele prevederi ale Constituţiei Romaniei:Art. 152 – Limitele revizuirii
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.”
În ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România, reamintim textele constituţionale, după cum urmează:
„……………………..
Art. 124 – Înfăptuirea justiţiei
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legiiArt. 125 – Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de
competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
……………….
Art. 126 – Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
…………………………………
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.………………………………………………
Art.
128 – Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
(1) Procedura judiciară se
desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând
minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa
instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a
dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau
traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a
justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi
apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua
cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de
a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat
în mod gratuit.
………………
Art.
131 – Rolul Ministerului Public
(1) În activitatea judiciară,
Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără
ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi
exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile
legii.
(3) Parchetele funcţionează pe
lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare
penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.Art.
132 – Statutul procurorilor
(1) Procurorii îşi desfăşoară
activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.Consiliul Superior al Magistraturii
Art.
133 – Rolul şi structura
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al
Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările
generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două
secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este
compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai
societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă
reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la
lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei,
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
……………….”
*
* *
Lansarea, prin orice mijloc
de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt
analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced
cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă
un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o
agresiune la principiile statului de drept.Consiliul Superior al Magistraturii
comunicat de presă
R.D.