- Redacția „Sursa Zilei”
Florian Coldea, fostul adjunct al SRI, a ieșit la rampă într-un interviu-fluviu, publicat, unde în altă parte decât pe ziare.com, și semnat, de cine altcineva decât de Ioana Ene Dogioiu. Aceeași despre care un alt personaj care se credea și jurnalist, și ofițer acoperit (Turcescu. Robert Turcescu – n.r.) spunea că “i se văd tresele/epoleții”. Că doar acoperiții ăștia se recunosc între ei, nu?
Doar ei se recunosc, pentru că nu îi recunoaște și Coldea. Pentru el a fost convenabil să strige că este nevinovat, să invoce și să înlățuie legi și proceduri care – e drept, ar trebui respectate, dar, ce să vezi?!, nu sunt – să amenințe insidios și să facă trimiteri către obsesii vechi ale binomului pe care l-a format, ani la rând, cu Laura Codruța Kovesi. Și asta, în ziua în care fostul colonel Daniel Dragomir, devenit inamicul său public de moment, este audiat la Comisia parlamentară pentru controlul SRI. Iar Ene Dogioiu și-a arătat atașamentul pentru epoleți, executând ordinul ca un soldat credincios: interviul a fost realizat operativ și publicat la ora 6.22, cu câteva minute înainte de ora consacrată deja de cealaltă jumătate a fostului binom pentru a da frâu liber mascaților să descindă în casele “țintelor”.
Dar ce ne spune Coldea? Și de ce credem că încearcă să manipuleze grețos, apelând la argumente deloc eficiente, unele dintre ele, erodate de 25 de ani.
- “Există forțe interne și externe care și-ar dori servicii românești inhibate și retrase în cazarmă, pentru ca unii să își realizeze planurile și obiectivele care nu au nimic de-a face cu interesele României”. Ideea despre “agenturili străine” e legată, în mentalul colectiv, de Nicolae Ceaușescu în decembrie ’89. Nici în cazul lui nu a ținut. Iar Sebastian Ghiță s-a decredibilizat și el, atunci când a folosit-o. În ultima înregistrare din seria celor care au dus la demisia lui Florian Coldea din fruntea SRI, Ghiță afirma: “Puterea lui Coldea asupra colegilor şi asupra celorlalte instituţii vine din relaţiile de exclusivitate pe care le are cu Kovesi. Amândoi sunt, de fapt, ofiţeri ai unui serviciu secret străin.”
- “Reamintesc tuturor celor care consideră că dețin date și dovezi despre presupuse abuzuri sau încălcări ale legii, că au obligația legală să se adreseze cu celeritate organelor abilitate: Comisia de Control SRI, organele de aplicare a legii sau orice altă instituție competentă”. Coldea își contextualizează și încearcă doar să-și motiveze astfel ieșirea publică.
- “SRI este obligat să pună la dispoziție datele cerute de orice structură a Ministerului Public, care uneori pot proveni inclusiv din mandate de securitate natională exploatate în trecut, chiar și pe profil de antiterorism”. Ce a făcut, însă, SRI cu probele obținute în dosarul “Alro” , care-l incriminau pe Traian Băsescu și clica lui, ce o avea ca vârf de lance pe Elena Udrea. Sau nu s-a ocupat SRI de privatizările strategice, domnule Coldea? Spionajul, trădarea la nivel înalt și privatizările strategice nu intrau în sfera de activitate a Serviciului căruia susțineți acum că vreți să-i protejați onoarea și demnitatea?
- “(…)În mod special la modificarea legilor privind prevenirea şi combaterea terorismului, în acord cu evoluţia teorismului, şi la aşa numitele legi <<Big brothers>>. Florian Coldea se referă la ”așa numitele legi Big brothers”, dovedind lipsa de cultură generală. Metafora consacrată este ”legile Big Brother” și se referă la personajul lui George Orwell, din capodopera „1984”. Deci, nu poate fi folosit la plural. „Fratele cel mare” nu e ceva numărabil. Doar dacă, Florian Coldea cunoaște mai mulți „frățiori”.
- “La mine în birou nu au fost ofițeri acoperiți”. Potrivit normelor care reglementează instituția ofițerului acoperit, Florian Coldea spune adevărul. În biroul lui nu au intrat ofițeri acoperiți, doar colaboratori care, din diverse motive, au ales să susțină oameni din instituții. Sau, altfel spus, colaboratori care au stat confortabil pe „canapeaua lui Coldea”, după cum și-a nuanțat afirmațiile despre “acoperiții” din presă Daniel Dragomir.
- “Afirm din nou, cu toată tăria, cu toată responsabilitatea funcției pe care am avut-o și cu întreaga răspundere legală, că nu există ofițeri acoperiți în justiție. Nu există ofițeri acoperiți în politică”. O afirmație foarte ușor de făcut, pentru că nu există control și nici nu pot fi realizate verificări reale în acest domeniu.
- “În perioada mandatului meu, nu a existat nicio firmă acoperită sau care să fi contribuit vreodată la bugetul SRI”. Într-adevăr, firme precum cele ale lui Sebastian Ghiță au vizat strict interese personale, de grup, ale anumitor oameni din sistem și suținuți de sistem. Au contribuit doar la bugetele personale ale acestora, nu și la bugetul SRI.
- “Sebastian Ghiță este un om de afaceri care a făcut lucruri nepermise și continuă să facă greșeli. Fiecare este responsabil pentru propriile fapte”. Florian Coldea îl amenință insinuant pe Ghiță, după modelul capilor mafiei, care-și avertizează “locotenenții” că au încălcat “legea tăcerii”, înainte de a fi pedepsiți.
- “Președintele Băsescu a fost informat permanent, potrivit atribuțiilor funcției. Dacă oricine spune altceva e un fals”. Florian Coldea minte, pentru că Traian Băsescu nu a fost informat. Din poziția de artizan al sistemului, Băsescu era cel care informa binomul și îi stabilea obiectivele și calea de urmat, astfel încât nevoile sale, ale “păpușarului”, să fie satisfăcute.
- “(…) nu ştiu dacă documentele prezentate sunt autentice sau nu, dar ştiu că nu există declasificare ilegală. Declasificarea se poate face strict într-un cadru legal, în baza unor prevederi extrem de riguroase.”. Procurorul DNA Florentina Mirică a făcut, însă, publice informații clasificate din dosarul “DIPI”. Fără să țină cont de legi, de reguli, de CSAT, Mirică a transmis presei și a inserat în rechizitoriu date clasificate ca “secret de stat”. Discutarea acestui caz în CSM se amână de aproape un an, de fiecare dată, Mirică prezentându-se în fața Consiliului cu protectoarea sa, Laura Kovesi. Concluzia: regulile/legile invocate de Coldea sunt făcute pentru a fi încălcate de oamenii binomului. Sau ai ceea ce a mai rămas din el.