Şeful Clinicii 2 Infecţioase din cadrul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, Virgil Musta, a declarat, marţi, că unitatea medicală a rămas fără Remdesivir, unul dintre antiviralele administrate în tratarea bolnavilor cu COVID-19, relatează Agerpres. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru a anunțat, însă, că România nu a folosit decât două treimi din cantitatea de Redemsivir ce i-a fost repartizată și că aproximativ 4.000 de doze se află în depozit, care ar ajunge, în medie, pentru 650 de pacienți. Mai multe state europene au declanșat negocieri pentru a obține alocarea suplimentară, în condițiile în care au epuizat stocurile de Remdesivir primite.
„Discutăm despre o fază controlabilă pe care am avut-o până acum şi despre o fază necontrolabilă a pandemiei, în care lucrurile vor scăpa de sub control şi va fi foarte rău pentru comunitate. (…) Am primit un stoc destul de consistent, dar l-am folosit. Sunt mulţi pacienţi care necesită terapie. Este un medicament util, pe care l-am folosit. Urmează, foarte probabil, să primim. Am făcut comandă la minister, dar în momentul de faţă nu îl avem în spital. Avem medicamente similare ca eficienţă”, a afirmat Virgil Musta.
El a subliniat că niciun medicament antiviral nu are eficienţă clar dovedită şi că nici Remdesivir nu poate fi administrat la orice pacient, ci în funcţie de comorbidităţile pe care le are.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat marţi că în depozite mai există 4.000 de doze de Remdesivir, folosit în terapia contra COVID-19, dar că acest medicament nu este „un panaceu universal”, în condiţiile în care nu există un tratament specific pentru noul coronavirus.
„De la începutul lunii iulie noi am folosit în terapia cu Remdesivir 11.820 de flacoane. În acest moment în depozite avem 4.000 de flacoane. Acest tratament cu Remdesivir este un tratament care face parte din protocol. Se adaugă la cel cu Hidroxiclorochină sau Kaletra, la diferite cazuri selectate, în anumite criterii pe care medicul curant le acceptă pentru pacientul respectiv. Noi trebuie să ştim că este un tratament care se dă pentru cinci zile (…), dar nu trebuie să îl vedem ca pe un panaceu universal. Nu avem un tratament specific pentru SARS-CoV-2. Avem combinaţii de medicamente, pe care le folosim în anumite etape”, a precizat ministrul Sănătăţii, în cadrul unei emisiuni la TVR1.
Nelu Tătaru a adăugat faptul că în acest moment există o transmitere comunitară accentuată a virusului, iar deciziile privind suspendarea anumitor activităţi se iau în funcţie de evoluţia locală a pandemiei şi de transmiterea SARS-CoV-2 în comunitate.
„Nu ştiu dacă noi, ca populaţie, ar trebui să aşteptăm să vedem ce se întâmplă la 3.000, la 4.000 de cazuri. Eu vă asigur că noi, corpul medical, primim aceste cazuri. Dar am vrea ca totuşi cei care sunt în pre-spital şi generează aceste cazuri să se gândească că aceste spitale nu sunt doar pentru COVID. (…) Haideţi să ne gândim că un tratament specific nu este, haideţi să ne gândim că nu avem un vaccin şi haideţi să ne gândim că rata imunizării, până în acest moment, după studiile noastre, este doar de 4,6%. Şi atunci cred că luând lucrurile în serios, o zi care se micşorează, o socializare poate mai puţină ne va face să avem o transmitere în comunitate mai scăzută, şi un număr de cazuri mai mic, şi o presiune mai mică pe sistemul medical, şi nişte terapii mai goale şi nişte locuri pentru a putea trata şi pacienţii non-COVID„, a subliniat Nelu Tătaru în platoul TVR.