Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a afirmat că răspunsul statului român la războiul hibrid declanșat de Rusia ar trebui să fie nu doar ”în zona politico-diplomatică sau militară”, ci și al comunicării publice, pentru a recâștiga încrederea populației care este prinsă în ”dilema” indusă de manipulări și fake news.
”Reacția instituțiilor din România trebuie să fie una corespunzătoare, pentru că devine relativ straniu dacă toți partenerii noștri au o anumită atitudine care presupune o asumare politică, până la urmă la cel mai înalt nivel, iar din zona României nu se menționează măsurile care se vor lua și conștientizarea pericolului pentru democrație”, a spus Diaconescu într-un interviu pentru RFI.
Declarații relevante:
- În lumea liberă, toți partenerii strategici ai României au subliniat și au atras atenția în legătură cu un război hibrid împotriva României. Deci, întreaga comunitate internațională, în acest moment, are o singură poziționare, și anume faptul că România este un stat sub agresiune. Or, din această perspectivă, plecând de la această declarație, dar inclusiv din partea europenilor, responsabilitatea Bucureștiului este una cât se poate de clară, serioasă, mai ales în ceea ce privește societatea românească și parcursul României în lumea liberă.
- Reacția instituțiilor din România trebuie să fie una corespunzătoare, pentru că devine relativ straniu dacă toți partenerii noștri au o anumită atitudine care presupune o asumare politică, până la urmă la cel mai înalt nivel, iar din zona României nu se menționează măsurile care se vor lua și conștientizarea pericolului pentru democrație.
- Anunțul public a venit din partea instituției care într-adevăr este abilitată constituțional și legal să asigure securitatea României, și anume Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Deciziile au fost luate de instituția supremă a democrației în orice stat liber, și anume Curtea Constituțională. Or, pe acest fundal, față de pericolul care subzistă în ceea ce privește funcționarea sistemului democratic în România, trebuie să existe, pe de o parte, un nivel foarte ridicat de cooperare cu partenerii noștri, pe de altă parte, un răspuns instituțional și profesionist în apărarea țării în România, dar în egală măsură și o comunicare nu numai în zona politico-diplomatică sau militară, dar și în zona publică, pentru că fără încrederea și restabilirea fundamentelor adevărului în ceea ce privește funcționarea statului român, societatea românească nu va putea fi vindecată într-un termen scurt.
- Noi avem nevoie ca această dilemă indusă prin războiul hibrid, și anume românii nu mai deosebesc între adevăr și minciună atunci când este vorba de politic sau de instituții, să fie în câteva zile rezolvată. Și aici nu se poate pune problema să vină americanii sau europenii să facă acest lucru, ci așteptarea, după părerea mea, este din partea zonei decizionale din România.
- După cum se știe, șefii serviciilor de informații din Germania și Marea Britanie au ieșit public, ei aflându-se în funcții pentru a comunica și a da alerta timpurie necesară la nivelul societăților respective. Deci, din acest punct de vedere, asumarea publică bazându-ne evident și pe încrederea în cei care fac astfel de declarații, este parte a contracarării dezinformării și a manipulării.
- Trebuie să subliniem foarte clar, din punct de vedere al percepției internaționale, ceea ce s-a întâmplat în România a fost un demers extrem de grav și se înscrie într-o logică într-adevăr de confruntare hibridă.
- Există dileme în instituțiile românești, un anume tip de pasivitate, dar nu ne putem permite să lăsăm locul gol în ceea ce privește reacția publică și nu numai, pentru că o astfel de zonă va fi ocupată exact de agresor.
- Este foarte importantă reacția instituțională, pe de o parte, în ce privește garanțiile de securitate legate de România și români, iar pe de altă parte, în ceea ce privește descurajarea continuării unei astfel de agresiuni. Deci, sigur, poziționarea politică a unor șefi de instituții este cât se poate de importantă și necesară.
- Un plan strategic prin care să înțelegem faptul că, pe de o parte, știm ce s-a întâmplat, iar pe de altă parte avem mijloacele necesare de a contracara tentația unei dezvoltări a războiului hibrid sunt necesare. Foarte multe elemente dintr-o astfel de strategie, după părerea mea, pot fi comunicate public la nivel instituțional și pot face parte din dialogul cu partenerii noștri.
T. S.