Zilele trecute s-au împlinit șapte ani de când în Romania a fost adus primul ATM crypto și, odată cu el, au apărut primele tranzacții financiare cu moneda Bitcoin.
Încet, dar mai puțin decat în alte țări europene, moneda virtuală Bitcoin a prins rădacini și în România, fiind o componentă a pieței financiare. Cu toate că în lume există peste 8.000 de criptomonede, iar tranzacțiile au luat amploare, românii nu s-au lăsat încă atrași de mirajul monedelor virtuale, respectiv al câștigului speculativ, așa cum se întâmplă prin alte părți ale lumii. Asta, în condițiile în care, după 1990, jocurile piramidale de tip Caritas au explodat în țara noastră ca nicăieri altundeva în lume. Să se fi săturat românii de mirajul câștigurilor speculative?
Nu avem un răspuns la această întrebare, dar, dacă vine vorba despre Bitcoin, am putea să anticipăm că nu va mai trece mult timp până când moneda virtuală să înceapă să prindă teren și în România. Unul din argumentele care stau la baza acestor anticipații ține de creșterea valorii monedei virtuale, fapt ce nu poate lăsa indiferenți speculatorii români. Practic, în ultimele 6 luni, creșterea Bitcoin a fost de-a dreptul spectaculoasă, alimentată și de afirmația lui Elon Musk, care a anunțat că investește 1,5 miliarde de dolari în această monedă virtuală.
De la începutul anului 2017, când un Bitcoin era 966 dolari și, până la finalul anului 2020, Bitcoin a avut o creştere de 2.000%. În prezent, un Bitcoin variază în jurul a 60.000 de dolari, cu oscilații destul de mari, în funcție de declarațiile unor importanți oameni politici sau de afaceri.
Bitcoin și criptomonedele în general sunt considerate seducătoare mai ales pentru imaterialitatea lor – faptul că se confundă, practic, cu rețeaua de coduri care le generează și în interiorul căreia sunt tranzacționate. Pentru ca universul bitcoin, care în sine e imaterial, să funcționeze, este nevoie ca rețele întregi de lucruri extrem de fizice să-și facă treaba. Ne referim aici la rețelele de Internet, de comunicații mobile și, nu în ultimul rând, la rețelele de electricitate. În eventualitatea unei catastrofe tehnologice, bitcoin e mort. O pană de curent de mare amploare și durată face total nefuncționale monedele virtuale. Fără electricitate și posibilitatea de transfer de date, bitcoin e nefuncțional. Minarea și tranzacționarea devin imposibile. Nu rămâne nimic după ce cad curentul și Internetul, pentru că în spatele criptomonedelor nu se află nimic.
Aici este marea problemă a monedelor virtuale: cel puțin deocamdată, în spatele lor nu se află nimic material. Dacă această problemă va fi depașită, criptomodelele vor intra într-o nouă eră. Prin comparație, euro, dolarul și lira sterlină au economii puternice și diversificate în spate. Monedele alternative n-au așa ceva. Lor trebuie să le dai un cec în alb. În schimb, economiile Statelor Unite, Zonei Euro și Marii Britanii constituie repere palpabile, iar monedele emise sunt conectate cu întreaga gamă de produse și servicii. Criptomonedele sunt legate de o ofertă mult mai săracă și mai slabă calitativ decât euro, dolarul și lira. Ele constituie, practic, un refugiu. Monedele electronice nu doar că nu poartă competitivitatea economiilor occidentale, ci prezintă chiar dificultăți la nivelul schimburilor, ca urmare a faptului că oferta și cererea nu sunt omogene.
Banca Centrală Europeană a surprins prin faptul că a declarat nici mai mult nici mai puțin decât că analizează posibilitatea de a emite propria criptomonedă. Motivul comentat pentru care autoritatea monetară a zonei euro ar putea să își dorească o criptomonedă ar fi acela că și Facebook a anunțat că ar vrea să pună una la punct: Libra. Dacă acest lucru se va întâmpla, interesul pentru criptomonede va crește peste tot în Europa. Așa cum afirmam însă la începutul analizei, monedele virtuale sunt caracterizate de mari operațiuni speculative și încrederea în ele este una încă destul de scăzută. Legile economice au demonstrat de-a lungul istoriei că orice valoare a unei monede este data de o marfă pe care o are în spate. Monedele virtuale nu au încă această marfă. Cine alege să tranzacționeze cu criptomodele poate deveni bogat peste noapte sau falit. Dar, cine știe ce ne rezervă viitorul?