În contextul escaladării inflației, al costurilor ridicate de trai și al schimbărilor demografice, cheltuielile asociate creșterii unui copil până la vârsta de 18 ani au devenit o problemă presantă. O analiză recentă realizată de HotNews arată că România se confruntă cu unele dintre cele mai mari costuri în acest sens, raportat la salariul mediu net. Acest articol explorează patru schimbări fundamentale care afectează în prezent dinamica familiei și peisajul economic al creșterii copilului în România.
1. Schimbarea structurilor familiale
Familiile moderne din România seamănă foarte puțin cu cele de acum 50 de ani, când bărbatul care întreținea familia și mama care stătea acasă erau norma. Statisticile arată o creștere semnificativă a coabitării, în special în rândul adulților tineri de 20 de ani, mulți dintre aceștia amânând căsătoria până la sfârșitul vârstei de 20 de ani sau chiar începutul vârstei de 30 de ani. Profesorul Maria Voinea, expert în sociologie, notează: „Tinerii, în special cei cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, amână căsătoria, alegând adesea în schimb uniunile consensuale. Femeile, în special, își prioritizează cariera și explorează diverse roluri sociale înainte de a se stabili în căsătorie și maternitate, adesea căsătorindu-se abia după 30 de ani și având copii în jurul vârstei de 34-35 de ani.”
În mod interesant, coabitarea este mai răspândită în zonele rurale, considerate în mod tradițional mai conservatoare, decât în centrele urbane, conform datelor recensământului recent al Institutului Național de Statistică (INS).
2. Schimbarea traiectoriilor de viață
Timpul pentru întemeierea unei familii tradiționale și pentru a avea copii se prelungește. Multe femei aleg acum să aibă copii înainte de căsătorie, iar căsătoriile nu implică neapărat tatăl biologic al copilului. Această evoluție reflectă schimbări mai ample în normele societale și în prioritățile personale.
3. Evoluția rolurilor parentale
Odată cu creșterea participării femeilor la forța de muncă, tații sunt acum mai implicați în îngrijirea copiilor, reflectând oportunități educaționale și profesionale sporite pentru femei și o mai mare egalitate de gen în cadrul familiilor. Se așteaptă ca tații să joace un rol activ în creșterea copiilor, o schimbare semnificativă față de normele de acum o jumătate de secol.
4. Schimbarea modelelor de fertilitate
Factorii economici și tendințele societale influențează modelele de fertilitate. În timp ce, din punct de vedere istoric, copiii proveniți din familii cu venituri mici intrau devreme pe piața forței de muncă pentru a susține finanțele gospodăriei, părinții de astăzi aspiră în mod universal ca copiii lor să urmeze profesii cu statut înalt, precum medicina sau dreptul. În ciuda salariilor avantajoase din meseriile calificate, cum ar fi sudura, societatea se orientează către cariere precum psihologia, ceea ce a dus la o suprasaturație de candidați în programele academice conexe.
Povara financiară a creșterii copiilor a crescut, de asemenea. În Regatul Unit, costul anual estimat per copil este de aproximativ 3 760 GBP, lire sterline, (4 400 EUR), ajungând la aproximativ 68 000 GBP (80 000 EUR) până la vârsta de 18 ani. În consecință, cuplurile britanice ar putea opta pentru familii mai mici.
În România, costul creșterii unui copil până la vârsta de 19 ani (până la liceu) este estimat la 594.070 RON pentru primul copil și 417.989 RON pentru al doilea, ajustat la inflație. Astfel, părinții care doresc să aibă doi copii se confruntă cu o cheltuială totală de peste 1 milion RON.
Această presiune financiară este și mai semnificativă în România, unde proporția din salariul mediu net cheltuită pentru creșterea copilului este mai mare decât în alte țări analizate. În ciuda provocărilor, creșterea copiilor rămâne un efort satisfăcător, deși din ce în ce mai costisitor.
În Grecia
Este nevoie de un sat pentru a crește un copil, spune vechiul proverb african. În prezent, se estimează că un copil din Grecia te costă aproximativ 13.000 de euro pe an pentru a-l crește.
În practică, un copil dintr-o familie grecească medie va costa acea familie 233.000 EUR până la împlinirea vârstei de 18 ani. Și asta explică, cel puțin parțial, de ce grecii au mai puțini copii decât oricând. În 2022, în țară s-au născut 76.095 de copii, adică cu 10,8% mai puțin decât anul precedent, dar și cei mai puțini din 1932 încoace.
O analiză a datelor de la Autoritatea de Statistică Elenă (ELSTAT) arată că cheltuielile lunare ale unui cuplu mediu în 2022 au fost de aproximativ 1.340 EUR, în timp ce gospodăria medie cu un copil a cheltuit 2.385 EUR pe lună.
Luând în considerare inflația din 2023, se estimează că a avea un copil va adăuga o medie de 12.941 EUR pe an la bugetul unei gospodării. Prin urmare, familia greacă medie va fi cheltuit aproximativ 233.000 de euro în banii de astăzi până când copilul lor va ajunge la maturitate. Aceasta este o estimare destul de conservatoare a costurilor, deoarece datele ELSTAT măsoară cheltuielile gospodăriilor cu copii până la vârsta de 16 ani, fără a ține cont de costurile ridicate ale școlii care sunt suportate în mod tradițional de familii.
Cum e în Polonia
Costul creșterii unui copil în Polonia în 2024 (până la vârsta de 18 ani și la sfârșitul anului precedent) s-a ridicat la 346 mii PLN (1602 PLN pe lună), iar a doi copii – 579 mii PLN, estimează Centrul Adam Smith. Cu un an mai devreme, aceste costuri erau, respectiv: 316 mii PLN și 518 mii PLN după luarea în considerare și revizuirea datelor la începutul acestui an. Familiile nu și-au modificat cheltuielile per copil în termeni reali, în ciuda faptului că au cheltuit cu 9,2% mai mult pentru educație parentală decât în anul precedent, a subliniat. Aproape 80% din costurile creșterii unui copil sunt hrana, locuința, transportul și educația. În 2023, acestea au crescut respectiv hrana cu 15,1%, locuințele cu 13,4%, transporturile cu 0,1% și educația cu 12,8%.
Tinerii din orașele mari sunt cei mai puțin dispuși să aibă copii, s-a mai relatat. Factorul cel mai des citat – în 16% dintre declarațiile celor care nu doresc să aibă copii – a fost „situația financiară și costul vieții pentru copii”. Vârsta, lipsa nevoii, responsabilitatea și îndatoririle au fost, de asemenea, menționate ca alte motive care descurajează a avea copii. Faptul că „nu-i plac copiii, starea lumii, libertatea, confortul, pacea și liniștea”. Aproximativ 15% dintre respondenții care nu doresc copii nu au menționat niciunul dintre motivele sugerate, iar 14% au spus, potrivit raportului. Președintele Centrului Adam Smith, Andrzej Sadowski, a apreciat că Polonia se confruntă cu simptomele așa-numitei „a doua tranziții demografice”. „A doua tranziție demografică implică o schimbare unidirecțională a multor comportamente demografice, care rupe cu continuitatea tranziției și stabilitatea propusă de teoria anterioară a tranziției demografice. Acumularea acestor factori nu a fost oprită de o politică a tipului de utilizare a stimulente financiare, iar dacă trebuie căutată o legătură cauzală, aceasta a produs, fără îndoială, efectul opus”, a evaluat Sadowski, citat de presa locală.
În Regatul Unit
Costul creșterii copilului in Regatul Unit este calculat de o organizație de caritate – Child Poverty Action Group (CPAG). Grupul a fost creat în anul 1965 având drept obiectiv reducerea sărăciei si excluziunii sociale în familii. Din anul 2012 determină anual costul creșterii copilului. Ultimul raport se referă la costurile care revin unei familii pentru a asigura un standard de viață minimal social acceptat pentru creșterea copiilor.
Metoda folosită de CPAG în determinarea costului creșterii unui copil nu constă în elaborarea unei liste care să cuprindă lucrurile/produsele/obiectele/serviciile de care copilul are nevoie, ci este una originală, însemnând calcularea diferenței dintre bugetul familiei înainte de venirea copilului și noul buget după venirea copilului și creșterea sa. Calculele se fac anual pe copil în funcție de rangul său la naștere. Din însumarea cheltuielilor anuale de la naștere până la vârsta de 18 ani rezultă costul creșterii copilului.
În anul 2021 costul creșterii copilului a fost de 161 mii lire sterline pentru un cuplu și de 194 mii lire pentru un părinte singur. Creșterea costului față de anul anterior a fost de 3,6 la sută și, respectiv, de 3,3 la sută. Principalele capitole de costuri sunt similare cu cele din SUA: locuință, alimentație, îmbrăcăminte, educație, îngrijirea copilului (jumătate din cost), transport, hobbyuri.
În Franța
Datele și informațiile asupra costului creșterii copilului în Franța nu sunt atât de detaliate ca în SUA și Regatul Unit, cel puțin în sursele consultate. Estimațiile provin de la Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE). În luna septembrie 2020 costurile, pe vârste sunt considerabil mai mici comparativ cu cele din SUA și Regatul Unit dar se referă la un an dinaintea recrudescenței inflației. În plus, Franța este una dintre țările cu cele mai generoase măsuri de sprijinire a familiei cu copii.
Amalia C.